Viitorul Coreii de Nord. Vă mai amintiți, tovarăși pionieri? Parcă acu 30-35 de ani eram noi viitorul de aur al patriei 🙂 Eu una am fost, uite dovada:
Mai multe poze incredibil de triste (din Coreea de Nord) aici.
Când mai vedeți reclame cu bătrâni râzând cu toată placa într-o lumină caldă, solară, să știți că ăia nu sunt nici români, nici la azil. Și poate nici așa bătrâni 😉
Şapte tineri de la poalele Retezatului s-au apucat să crească oi când alţii ca ei voiau să emigreze. În câţiva ani au adunat în jurul lor peste o sută de crescători şi speră să fie urmaţi şi de consătenii care acum stau la poartă şi-i bârfesc.
Povestea casei din lemn de la Harghita și minunații unguri de la Ecowoodenhouses care au construit-o
În triunghiurile decupate în gazonul din sectorul 3 astă vară, s-au ofilit begoniile și au răsărit părăluțele. O afacere horticolă de 49 de euro/mp fără TVA.
in picioare, in spate, bruneta, rasucita din profil, privesti in sus spre „tovarasa”
neah, e a IV-a de la drapta la stanga (primul rand), pt ca mama ei facea mancare buna si atunci…
La noi a fost bine, comparativ cu situatia de acolo…
Care era salutul pionieresc? „Tot înainte!”?… 🙂
Era ceva în două părți. Zicea cineva „Pentru gloria poporului și înflorirea României socialiste, pentru cauza partidului, înainte!” și răspundeam toți în cor: „Tot înainte!”
Da’ ce fetze au copiii aia coreeni… Chuckie ar fi invidios…
La Doftana mancau toti din mancarea facuta de mama ta, nu? =))
Nu, pe vremea aia mâncam bomboane de ciocolată 🙂