Cea mai bună halva

Se numea Unirea, era făcută la Iași și arăta ca o cărămidă învelită în hârtie unsuroasă. Azi am descoperit una la fel ca halvaua copilăriei mele. Feleacul, făcută la Cluj.

O fi pentru unii aia turcească. Pentru mine va rămâne pentru totdeauna un etalon în materie de halva produsul care nu mai există pe piața capitalistă, dar cu care mi-am obișnuit papilele din copilărie: aia făcută de fabrica de ulei din Iași, învelită în hârtie cerată, veșnic unsuroasă. Arăta ca o cărămidă împachetată în hârtie unsuroasă. Se numea Unirea. Cei care ați copilărit în comunism știți despre ce vorbesc.

Nu era vreo halva fină, nu avea arome identic naturale, cacao, mirodenii sau alte adaosuri: era o masă de sâmburi de floarea soarelui, zdrobiți și compactați, cu zahăr, de o culoare căcănie dar cu un gust minunat.

Pentru că gustul meu s-a format pe această halva grosolană, nu mai pot aprecia nicio altă specialitate din familia halvalelor, de la turci sau aiurea. Și am încercat, pentru că e un dulce care-mi place. Azi am găsit la un supermarket Halvaua Feleacul, produsă la Cluj, fără alte adaosuri, doar sâmburi și zahăr. Plus glucoză, evident. Seamănă cel mai bine cu vechea halva de care vă spuneam.

Șmecheria e că trebuie s-o pipăi un pic atunci când o cumperi, să nu fie tare ca piatra, că asta înseamnă că e deja învechită.

***

Și ca să vă fac poftă, vă mai povestesc o amintire din copilăria mea, legată de halvaua Unirea 😀

Străbunica mea, mama lui mamaie, a trăit până pe la 90 și ceva de ani. De când am prins-o eu și mi-o amintesc, avea placă dentară. Care placă, însă, se cam lărgise și-i clămpănea când vorbea. Sau i se atrofiaseră ei gingiile, e greu de spus. Cert e că bunicuța (așa îi spuneam noi, nepoții) găsise o metodă ieftină și eficientă de fixare a dinților în gură, fără să mai apeleze la dințar. Care oricum nu exista în sat… Băga niște halva în gură, o morfolea acolo și când intra între placă și cerul gurii o lăsa să se lipească. Și o ținea așa o zi-două. Până când mesteca altă halva… 🙂 Halvaua Unirea își merita numele.

Și tot timpul avea un zâmbet dulce și cuceritor, bunicuța, vă asigur :))

 

Etichete: , , , ,

17 comentarii la “Cea mai bună halva” Subscribe

  1. Mircea 06/07/2014 at 16:24 #

    Mai gasiti halva naturala prin piete,se vinde la kg,vrac,are gustul acela placut pe care il stiti din coplirarie,cred ca e de origine din Rep. Moldova.
    Am cumparat din supermarket si halva Feleacul,o mizerie,esenta de rom !? fara masura…si fara gust.
    Cine nu a mancat halva adevarata,prb spune ca e buna
    Am gasit prin suprmarketuri si cateva sortimente de halva de susan buna ( cam scumpa) la cutii de aprox 400g.

  2. ovidiu 30/08/2014 at 07:55 #

    sunt total de acord cu domnul de mai sus,halvaua de Feleacu nu mai este buna.Am cumparat ieri o halva si are un gust oribil,plina de esenta de rom si inca un aspect,tare de-ti rupi dintii.Am vazut pe ceva site ca fabrica merge prost,dar nici nu ma mira cu asa produse, candva era o halva tare buna dar acum e o mizerie

  3. Doina 28/11/2015 at 15:10 #

    Am cumpărat vineri două pachete de halva de Feleac , dar e mizerabilă ; este dulce nepermis de mult și au turnat un butoi de rom ( ce caută romul în halva , nu știu ) ceea ce-i dă un gust de prăjitură cu rom de-ți face jigăraie ( iți vine înapoi numai miros de rom ) .
    Nu se mai respectă nicio tradiție și nicio rețetă și bagă tot felul de esențe de-ți dai mațele afară .

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Ce înseamnă să fii cioban

cioban

În pofida unei potenţe proverbiale, datorată chipurile cărnii de oaie, ciobanii nu mai au căutare la fete, iar o viaţă de celibat şi mizerie la oi nu mai e pe placul tinerilor.

Rulată Germania

marcela

Cum mi-am înscris mașina nemțească în România și am trăit să povestesc despre asta

Cum am fost jefuiți în Valparaiso

20180312_112948

Tâlhăriți de bagaje în piața centrală a celui mai vechi port sud-american, Valparaiso, orașul chilian de patrimoniu UNESCO.

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Faur, Gheorghe și Vișovan în fața scutului cu care vor săpa tunelul de metrou

Au plecat de 10-20 de ani din țară, s-au specializat în săpat tuneluri în Spania sau Italia, și acum vin ca specialiști „străini”. Vestea proastă e că vor să plece înapoi. Sunt dezamăgiți că România nu a ajuns Europa din urmă cât timp ei au fost plecați.

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani

Politehnica Bucuresti, Falcultatea de Electronica si Telecomunicatii - Generatia 1960 - numai vise

Au absolvit în 1960 Politehnica. Erau 150. Mai târziu unii au emigrat și au ridicat cu creierele lor celebra Silicon Valley din California. Cei care au avut cu adevărat vână de aventurieri au rămas aici, în România. Acum mai sunt vreo 50.

O masă cinstită la cea mai umană închisoare din lume

curte

Halden este cea mai nouă închisoare din Norvegia, a costat 250 de milioane de dolari și le oferă deținuților condiții de viață ca în libertate