Cea mai bună halva

Se numea Unirea, era făcută la Iași și arăta ca o cărămidă învelită în hârtie unsuroasă. Azi am descoperit una la fel ca halvaua copilăriei mele. Feleacul, făcută la Cluj.

O fi pentru unii aia turcească. Pentru mine va rămâne pentru totdeauna un etalon în materie de halva produsul care nu mai există pe piața capitalistă, dar cu care mi-am obișnuit papilele din copilărie: aia făcută de fabrica de ulei din Iași, învelită în hârtie cerată, veșnic unsuroasă. Arăta ca o cărămidă împachetată în hârtie unsuroasă. Se numea Unirea. Cei care ați copilărit în comunism știți despre ce vorbesc.

Nu era vreo halva fină, nu avea arome identic naturale, cacao, mirodenii sau alte adaosuri: era o masă de sâmburi de floarea soarelui, zdrobiți și compactați, cu zahăr, de o culoare căcănie dar cu un gust minunat.

Pentru că gustul meu s-a format pe această halva grosolană, nu mai pot aprecia nicio altă specialitate din familia halvalelor, de la turci sau aiurea. Și am încercat, pentru că e un dulce care-mi place. Azi am găsit la un supermarket Halvaua Feleacul, produsă la Cluj, fără alte adaosuri, doar sâmburi și zahăr. Plus glucoză, evident. Seamănă cel mai bine cu vechea halva de care vă spuneam.

Șmecheria e că trebuie s-o pipăi un pic atunci când o cumperi, să nu fie tare ca piatra, că asta înseamnă că e deja învechită.

***

Și ca să vă fac poftă, vă mai povestesc o amintire din copilăria mea, legată de halvaua Unirea 😀

Străbunica mea, mama lui mamaie, a trăit până pe la 90 și ceva de ani. De când am prins-o eu și mi-o amintesc, avea placă dentară. Care placă, însă, se cam lărgise și-i clămpănea când vorbea. Sau i se atrofiaseră ei gingiile, e greu de spus. Cert e că bunicuța (așa îi spuneam noi, nepoții) găsise o metodă ieftină și eficientă de fixare a dinților în gură, fără să mai apeleze la dințar. Care oricum nu exista în sat… Băga niște halva în gură, o morfolea acolo și când intra între placă și cerul gurii o lăsa să se lipească. Și o ținea așa o zi-două. Până când mesteca altă halva… 🙂 Halvaua Unirea își merita numele.

Și tot timpul avea un zâmbet dulce și cuceritor, bunicuța, vă asigur :))

 

Tags: , , , ,

18 Responses to “Cea mai bună halva” Subscribe

  1. Mircea 06/07/2014 at 16:24 #

    Mai gasiti halva naturala prin piete,se vinde la kg,vrac,are gustul acela placut pe care il stiti din coplirarie,cred ca e de origine din Rep. Moldova.
    Am cumparat din supermarket si halva Feleacul,o mizerie,esenta de rom !? fara masura…si fara gust.
    Cine nu a mancat halva adevarata,prb spune ca e buna
    Am gasit prin suprmarketuri si cateva sortimente de halva de susan buna ( cam scumpa) la cutii de aprox 400g.

  2. ovidiu 30/08/2014 at 07:55 #

    sunt total de acord cu domnul de mai sus,halvaua de Feleacu nu mai este buna.Am cumparat ieri o halva si are un gust oribil,plina de esenta de rom si inca un aspect,tare de-ti rupi dintii.Am vazut pe ceva site ca fabrica merge prost,dar nici nu ma mira cu asa produse, candva era o halva tare buna dar acum e o mizerie

  3. Doina 28/11/2015 at 15:10 #

    Am cumpărat vineri două pachete de halva de Feleac , dar e mizerabilă ; este dulce nepermis de mult și au turnat un butoi de rom ( ce caută romul în halva , nu știu ) ceea ce-i dă un gust de prăjitură cu rom de-ți face jigăraie ( iți vine înapoi numai miros de rom ) .
    Nu se mai respectă nicio tradiție și nicio rețetă și bagă tot felul de esențe de-ți dai mațele afară .

  4. Andrei 15/05/2021 at 07:51 #

    Exact! Dollo, te inseli maxim, boss… Feleacul e o mizerie. Halva cum facea Unirea n-o sa mai gasesti niciodata.

Leave a Reply

Oldies but goldies

În așteptarea telefonului de la Angela Merkel

tausance-bun

Ce mai face echipa care l-a ajutat pe Iohannis să strângă un milion de like-uri pe Facebook și să ajungă președinte

Restul de 60% e tăcere

deget

Portret colectiv al celor 60% absenți de la vot: Vine inspecția sanitară și o întreabă pe asistentă dacă anumite aparate de pe care trebuie să ia probe sunt dezinfectate. Asistenta zice că nu, că nu a avut timp. Inspectorul pune mâna pe soluție, dezinfectează aparatul, ia proba și pleacă mulțumit

De ce a fost mai bine în iarna lui 54

București în iarna din 1954

Pe vremea aia oamenii știau să-și facă provizii pentru iarnă, să se scoată singuri din rahatul alb și reușeau să îndeplinească și planul în uzină. Acum avem televiziuni de știri al căror unic rol educativ e ăla de a perpetua mentalitatea asistată a cetățeanului care în curând va aștepta să fie șters și la cur de către autoritățile incompetente.

Zen and the Art of Marcela Maintenance*

marcela

Calitatea service-urilor din București: prețuri europene, servicii făcute românește, pentru că „așa facem noi și n-am avut niciodată probleme”. Avatarurile unui șofer care se încăpățânează să citească manualul mașinii.

Cum am fost jefuiți în Valparaiso

20180312_112948

Tâlhăriți de bagaje în piața centrală a celui mai vechi port sud-american, Valparaiso, orașul chilian de patrimoniu UNESCO.

De ce nu-i prieşte Mioriţei iarba din UE

turma-alergand

Oieritul românesc supravieţuieşte cu greu, între subvenţia europeană care vine târziu, dezinteresul tineretului pentru meseria de cioban, şi supremaţia supermarketurilor care ne bagă pe gât brânză de import.