Clubul cărții – etapa electorală

Votați ce carte vă face cu ochiul și câștigați o întâlnire cu mine ;)

Știu, am promis că votăm duminică, apoi luni, și am fost neserioasă. De vină a fost Romtelecom, care mi-a tăiat Internetul și a promis că îl repară în 72 de ore. Sper să fie paroliști. Până atunci am găsit o soluție de avarie ca să mă țin și eu de promisiune.

Așadar, în urma părerilor liber exprimate aici, fac o scurtă recapitulare a elementelor de constituire a Clubului cărții, așa cum am înțeles că v-ați dori:

– cartea aleasă pentru citire/dezbatere va fi votată în prealabil pe blog,

– întâlnirea va avea loc o dată pe lună, stabilită de comun acord cu participanții,

– participarea nu vă obligă cu nimic – nu costă, nu e musai să vă divulgați numele real (puteți alege un nume de club) și nici nu vă vor fi divulgate date personale pe acest blog,

– dacă nu vă place cartea votată de majoritate nu e musai să participați în acea lună, veți participa la altă carte,

– întâlnirile se pot ține fie în oraș, la o cafenea/berărie/ceainărie, fie la unul dintre participanți acasă, dacă există astfel de inițiative,

– dacă există și doritori de a participa online la dezbatere o să încercăm să găsim o modalitate de a face discuțiile și prin sistem de videoconferință. Dar numai dacă toți participanții se simt confortabil cu asta.

– întreaga idee din spatele acestor întâlniri este aceea de plăcere. Să cunoaștem oameni noi, cu idei noi, și să discutăm niște subiecte generate de cărți. Am zis!

Acum, pentru prima întâlnire, iată ce cărți au fost propuse: câteva de  Herta Muller, câteva de Aurora Liiceanu, Cimitirul de piane, Micul prieten, Oana Pellea, și, firește Saramago.

Votați și apoi vedem cine se angajează să o citească pe aia care iese pe primul loc 🙂

Ce carte citim la Club?

Vezi Rezultatele

Aveți dreptul la 3 alegeri, din toată lista.

Etichete: ,

6 comentarii la “Clubul cărții – etapa electorală” Subscribe

  1. Béranger 04/10/2011 at 13:13 #

    Dear Oprah,

    Gherţa Miulăr sucks.

    Sincerely yours,
    B.

    • Dollo 04/10/2011 at 13:16 #

      Am auzit, dar fu propunerea unor cetățeni de bine 🙂 Ai libertatea să votezi altceva. Nu te inspiră nimic?

      • Béranger 04/10/2011 at 13:27 #

        Saramago, dar oricum nu particip la întâlniri…

  2. Dragos B 04/10/2011 at 13:21 #

    Sanda Marin – „Carte de bucate” si vreau o intalnire cu mama ta, nu cu tine. La ea acasa, la masa. Daca nu se poate, vin si-n poarta cimitirului / bisericii. 🙂

  3. Escu 04/10/2011 at 13:21 #

    +1 Béranger.

  4. ady 04/10/2011 at 23:48 #

    recunosc, mi-am votat propriile propuneri si inca una. nu ma pasioneaza memoriile.
    ce-am propus am citit si detin. restul sper sa le gasesc la biblioteca, daca iese altceva la vot. 🙂

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Dacă ai vrea să trăiești doar atât cât poți

maini

Când mai vedeți reclame cu bătrâni râzând cu toată placa într-o lumină caldă, solară, să știți că ăia nu sunt nici români, nici la azil. Și poate nici așa bătrâni 😉

Jadranska magistrala

drum4

Este motivul care ar trebui să vă ducă în Croația, drumul cel mai frumos spre o destinație care nu face decât să confirme preludiul ăsta auto, suspendat între munte și mare.

Raiul există și e în patrimoniul UNESCO

plitivice19

… sub numele de Parcul natural Plitvice, din Croația

Când un gard pe mijlocul drumului e cel mai smart lucru din oraș

bucuresti

Gabriela Firea are mai multe atuuri decât au avut predecesorii ei: un buget mare, un consiliu obedient, guvernul de aceeași culoare politică și marele talent de a vorbi ca la televizor. Este un mister de ce nu reușește mai mult decât niște paranghelii jenante.

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani (II)

Bucuria revederii dupa 50 de ani

Noi nu am muncit pentru un regim politic, ci pentru bunăstarea unui popor. Am rămas aici ca o datorie față de cei care ne-au învățat. Însă acum în România specialiștii sunt tratați în bătaie de joc. Eu încă nu sunt pensionar, deci nu simt că atentez la siguranța țării, cum sunt considerați acum pensionarii, cu veniturile lor

Megastructuri și mini-popoare

catedrala2

Cum ne privesc turiștii care ne vizitează Casa Poporului. Ce diferență e între uimirea lor și a noastră când le vizităm catedralele lor, vechi de secole. Și la ce ne ajută clădirile astea impunătoare pe noi, oamenii de rând.