Glume de vameși

După valurile de arestări cu ocazia „festivalului” Schengen și după ce NYT a divulgat lumii întregi ce-și dorește el de ziua lui, vameșul româno-bulgar se autoironizează și taie chitanțe pentru vignete.

Am trecut de vama românească în câteva minute. Vameșul ne-a verificat buletinele, talonul mașinii, aproape fără să se uite la pasageri. Mama era emoționată. Prima ieșire din țară și nu luase o piatră în gură.

După ce trecem de no men-s land vine vama bulgărească. O gheretă mică, la geam un nene în uniformă de vameș, care vorbea stricat românește, dar vorbea. Cu altul. Despre arestați și despre „păi cine face pușcaria? cine nu are bani face, nu așa?!” Așa, încuviințează și celălalt, care pleacă în plata lui.

Dau bună ziua și-l întreb pe vameș dacă de la el trebuie cumpărată vigneta aia de 5 euro sau 10 leva. De la el. Tastează numărul mașinii în computer și-mi capsează data de valabilitate a vignetei. Deși intrăm dimineață și ieșim seara din Bulgaria, e musai să plătim cel puțin 7 zile de vignetă.

Îl întreb dacă totuși nu vrea să ne vadă și buletinele, talonul, ceva… ?

– Nu, doamna, noi suntem vameși, noi avem treaba cu banii, nu cu buletinele.

Mi se pare o glumă reușită, aproape la fel de reușită ca aia din New York Times de luna trecută pe vremea asta, prin urmare râd cu toată gura. El era totuși serios, așa că râsul meu se taie într-un zâmbet indecis. Vameșul continuă:

– Poliția are treaba cu buletinele.

Apoi zâmbește șugubăț. Îi ieșise gluma 😉

Poliția bulgară ne aștepta, 30 de km mai încolo, într-o margine de drum prost și lăsat așa într-un total sictir față de turistul român care-i invadează vară de vară, și le plătește câte 5 euro minim la vamă.  De vreme ce el nu avea treabă cu banii, ci doar cu actele, polițistul nu era deloc vesel. Ne-a cerut, într-adevăr, buletinul, talonul și permisul. Apoi ne-a dat bună ziua și ne-a zis să plecăm.

Nu știu de ce nu ne primesc triștii ăia în Schengen, că uite ce haioși suntem! Le-am face viața cu siguranță mai frumoasă.

 

P.S. Iertare pentru întârzierea cu votul pentru clubul cărții. Promit să-l facem mâine, luni. Acum abia am picat de pe drumul de la Bulgari, unde fusei ca s-o scot și pe mama în lume pentru prima dată. Am văzut „Castelul” reginei Maria de la Balcik și am mâncat scoici la celebra scoicărie de la Dalboka. Vă povestesc zilele astea cum fu.  Am intrat doar ca să vă spun că vameșii bulgari sunt mișto. 

Etichete: , , ,

5 comentarii la “Glume de vameși” Subscribe

  1. TNH 03/10/2011 at 16:03 #

    Și în România e la fel, rovinieta e pe minim 7 zile pentru autoturisme și pentru autovehiculele de transport marfă până în 3,5 t inclusiv. Nu contează că vii din Ungaria dimineața și până seara intri În Bulgaria, rovinieta o plătești pe 7 zile.

  2. Xanaxdu 03/10/2011 at 16:08 #

    A propos de vignette: Mi se pare ca la fel e si in Austria (minim 7 zile), si in Slovacia (parca tot 7 zile). In Ungaria, minima era de 4 zile, dar mi se pare ca si ei au ridicat la 7 zile – nu sint sigura, eu am varianta anuala pentru Ungaria.
    De o zi cred ca nu are nici o tara – in plus, in Croatia si in Portugalia, unde am fost in vara asta, si plata autostrazilor se face cu porti („platesti pe cit ai mers”), sumele platite intr-o zi sint de doua-trei ori mai mari decit platesti in Ungaria pentru vignetta pe 10 zile.
    Asa ca aici mi se pare ca lumea se plinge cam mult pentru nimic: prefer sa platesc 5 euro pentru 7-10 zile, chiar daca stau doar o zi in tara respectiva, decit sa platesc 4-7 euro pentru fiecare 100 km de autostrada parcursi.

    • Dollo 03/10/2011 at 19:20 #

      Păi lasă că în Bulgaria n-am parcurs niciun metru pe autostradă, iar cum sunt drumurile alea pe care am mers eu nu meritau nici măcar 1 leva, darmite 5 euro

      • Gilbert 04/10/2011 at 05:58 #

        Deci nu s-a schimbat nimic nici măcar la ei? 🙂

  3. Matelotu' 23/02/2012 at 17:45 #

    1. Dela 01.01.2007 pe frontiera cu Bulgaria si Ungaria NU MAI SANT LUCRATORI VAMALI … birourile vamale au fost desfiintate datorita intrarii in UE. La fel si la bulgari si unguri.

    2. Cei intalniti acolo sant de la Politia de frontiera (se ocupa cu controlul documentelor persoanelor si a mijloacelor de parcurs) si cei de la Compania de drumuri care dau vigneta pentru taxa de drum.

    3. Vamesul si Plitistul de frontiera NU VAND VIGNETE PENTRU TAXA DE DRUM in niciun punct de trecere a frontierei (nici chiar la bulgari).

    Dollo, cred ca ar trebui sa faci iesiri mai dese din tara si mai ales sa te informezi ,,din trei surse”, conform deontologiei, inainte sa scrii … doar esti jurnalist (cel putin eu asa am dedus) … daca lucrai in agricultura ma i intelegeam …

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Nu sunt dezamăgit de România, pentru că nu m-am lăsat amăgit

Camil Petrescu fiul

Camil Petrescu fiul, despre cum se vede România de peste ocean și din mijlocul Bucureștiului. De ce a plecat acum 43 de ani, de ce s-a întors azi și de ce ar mai pleca o dată, dacă ar avea iar 22 de ani. Despre salamul cu soia de New York.

Fiecare moment dificil din istoria unei țări are nevoie de victime

mineriada

Ce or mai face oamenii ăia care au bătut la Mineriadă? Or fi bine, sănătoși, or avea copii, planuri, or fi mulțumiți de viața lor, de deciziile pe care le-au luat, or dormi liniștiți? Or face politică?

Strâns uniți în jurul SRI, întru salvarea planetară a Internetului

dumbrava-cosmoiu

Cum se derulează o ședință în Parlamentul României, în care SRI încearcă și reușește să impună o lege abuzivă, iar deputații se fac că se opun.

Ziua 8 – Dumneata scrie ce trebuie, eu mă fac că nu văd… și semnez

Sursa foto: http://monstersketch.blogspot.com/2009_05_01_archive.html

Cea mai drăguță văduvă din blocul recenzat de mine, mă roagă să nu-i arăt ce am bifat la starea civilă, pentru că ea încă îl simte alături pe bărbatul ei mort de 35 de ani.

De ce ea? (3)

tarau-victoriei

Viața de după: reabilitarea, mai grea decât pușcăria, a muncit la negru pentru că nu o angaja nimeni, victoria de la CEDO și rejudecarea procesului în țară, pierderea și regăsirea dosarului, apariția unor „victime” noi atrase de ideea de potențial câștig, facultatea de drept, doctoratul și victoria finală.

De ce a fost mai bine în iarna lui 54

București în iarna din 1954

Pe vremea aia oamenii știau să-și facă provizii pentru iarnă, să se scoată singuri din rahatul alb și reușeau să îndeplinească și planul în uzină. Acum avem televiziuni de știri al căror unic rol educativ e ăla de a perpetua mentalitatea asistată a cetățeanului care în curând va aștepta să fie șters și la cur de către autoritățile incompetente.