… la poarta nouă

Spiritul portarului român se manifestă plenar într-un spațiu modern, de birouri corporate

Azi am avut o întâlnire la Phoenicia Business Center, pe strada Turturelelor 🙂 Acolo ocupă un etaj întreg Blocul Național Sindical, într-o atmosferă corporatistă. Nimic din ce vezi la mitingurile sindicale. Tema întâlnirii mele viza fondurile europene pentru reconversie profesională.

Deci, să recapitulăm:

– clădire modernă, privată (fără facilități de parcare pentru oaspeți, dar asta deja e din alt film),

– instituție privată,

– domeniu de activitate: servicii pentru piața muncii, calificări, reconversie profesională, adică locul în care te-ai aștepta la un profesionalism cât casa.

Reușesc să găsesc un loc de parcare pe strada din apropierea clădirii, intru cu avânt în modernul hol cu sticlă și inox, mă îndrept cu zâmbet larg spre recepție unde un bărbat îmbrăcat în uniformă de agent de pază mă privește fix, cu ochi mari, mirați.

– Bună ziua, vreau să merg la etajul 3, la BNS. Scria mare alături de el, pe peretele din spate, ce instituții sunt pe fiecare etaj.

Privirea lui se transformă din mirare în panică. Pupile mărite, gură întredeschisă. Într-un târziu răspunde:

– Păi, și ce să vă fac eu? Mergeți!

– Păi nu știu care e regula casei, mă întrebați cine sunt, pe cine caut…?

– Nu știu, doamnă, că sunt nou aicea!

– Păi și eu sunt nouă, cum facem? Îmi ziceți măcar încotro sunt lifturile sau scările?

– Daaa, avem lifturi, vedeți după ușa aia!

La plecare i-am zis „la revedere” și mi-a zis „sărumâna!”. Se mai învechise cu câteva ore 😉

Tags: ,

5 Responses to “… la poarta nouă” Subscribe

  1. mircea 11/10/2011 at 18:42 #

    Nici portarii nu mai sint „dumnezeii” ce-au fost… 🙂

  2. cristina 12/10/2011 at 10:29 #

    ha ha ha ha ha, bietul de el. cam cati ani avea? toti portarii de institutii din ziua de azi sunt pensionari, mie asa mi se pare. relativ inutili la locul de munca, dar prost platiti, la ei se aplica perfect „noi ne facem ca muncim, voi va prefaceti ca ne platiti”.

    • Dollo 12/10/2011 at 11:00 #

      Nope, era tinerel, maxim 28-30 de ani. Părea genul pentru care a ajunge agent de pază e suprema devenire. Doar că îl deruta un pic prima zi de lucru. Sunt sigură că după nici o săptămâna va deveni zmeu, cu replici de genul: „alo, alo, duduie, păi cum, trecem așa fără să spunem nimic? dar ce, eu sunt degeaba aici? prezentați un act la control, vă rog!”

      • Adrian 12/10/2011 at 11:57 #

        Like this!

      • Gilbert 13/10/2011 at 10:06 #

        Me too!

Leave a Reply

Oldies but goldies

Metodologia bătutului în ușă

suricate

Sau cât de mult seamănă românul cu americanul, când trebuie să-și dea zăpada din fața casei sau să facă front comun cu vecinii în fața autorităților

Când religia contrazice nevoile societății – eșecul german

biserica catolica

Biserica are monopol pe protecția socială în anumite zone din Germania, așa cum vrea și România să facă. Nemții își dau seama, după 50 de ani, că au greșit.

Nu s-a furat, așa s-a votat. Și numărat

voturi2

Cum am fost observator la numărătoarea voturilor într-o secție de votare din București și mi-am revenit din iluziile cetățenești pe care le aveam.

Eu sunt lucrător sexual, legea e o curvă

sexworker

Interviu în 3 episoade cu „Profesoara”, una dintre cele mai vechi prostituate din București. Azi, începuturile – „Epoca de aur”, când comunismul tolera prostituția, marca era mai tare ca dolarul iar clientul era domn.

Fără dosar cu șină la Consulatul Boliviei

20180224_105612

Aventurile birocratice din lumea care nu vrea să înțeleagă avantajele renunțării la vize turistice.

Nu există o legătură între creșterea avuției bisericii și calitatea vieții enoriașilor

oti

Interviu cu fondatorul Asociației Secular Umaniste din România, Atila Nyerges, despre religie, credință, știință și imoralitatea legăturii dintre biserică și politicieni, pe la spatele poporului prezumat credincios.