„Știți cum au făcut turcii, doamnă? Eram în Turcia acum câțiva ani și am văzut. Ne-au spus: luați-vă mâncare, apă, sucuri și stați în hotel N-aveți voie să ieșiți afară două zile. Cine iese e arestat! Am zis, fugi dom-le de aici, ce e asta? Și când colo, așa era. Era recensământ. Strada pustie, nu circulau decât recenzorii și poliția. Au ieșit doi din casă și i-au arestat, doamnă, pe cuvântul meu!”.
Domnul poartă un maieu negru cu „guler” din aur și o cruce. Și pe degete are ceva auriu, dar nesemnificativ. Tocmai și-a băgat câinele în cealaltă cameră și m-a poftit în bucătărie. E mai mult decât cooperant, într-un bloc devenit ostil de la o zi la alta, în materie de CNP. Azi nu mi-a mai dat nimeni CNP-ul, „dacă tot nu mai e obligatoriu”… Fraieri ăia care l-au dat deja! Domnul cu maieu negru însă are o problemă. El stă acolo, dar n-ar vrea să fie recenzat acolo, ci la casa pe care o revendică în alt oraș. Îmi povestește despre procese, interlopi, politicieni, judecători implicați, un roman polițist de capă, spadă și jurnale de știri din alea cu „breiching niuz”, senzațional, exclusivitate și tot tacâmul. Zice că sigur o să aud de cazul lui în curând la TV, că e pe cale să izbândească în lupta cu hidra mafiotă care i-a furat casa.
S-a consultat cu avocatul care i-a zis că n-ar fi bine să fie recenzat la altă adresă decât aia pentru care luptă în justiție. Eu încerc să-i explic că în felul ăsta nu va fi recenzat nicăieri, că dacă acolo nu stă, nu are cum să fie recenzat. Zice că are el grijă, a „vorbit cu cine trebuie”. Totul e aranjat.
Șeful nu încetează să mă uimească cu profunzimile sale
Ziua de azi a fost grea. Pe de-o parte ne-au chemat la Școala x. „Dacă aveți întrebări, nelămuriri”, zice șefu. El sigur n-are niciuna, că și azi era la fel de convins că oamenii trebuie să dea CNP-ul, doar că între timp se apucase să mai citească și el formularele și mi-a zis că i se par aberante unele întrebări. Cum ar fi alea despre materialul din care e făcut blocul. „Adică ce mare lucru, dacă întrebi omul din ce e făcut blocul, de ce nu ți-ar spune și CNP-ul?” zice șefu.
În realitate am pierdut timpul degeaba acolo, că era doar întâlnirea recenzorilor șefi, care trebuiau să învețe cum se vor centraliza datele după 31, când se încheie recensământul. Dar cum șeful meu e cel mai special dintre toți, înțelesese că trebuie să ne cheme și pe noi, recenzorii. Iar dintre toți am venit eu, care am tot felul de întrebări, și un altul care găsise prea multe familii pe teren, comparativ cu câte i se alocaseră, și voia să protesteze.
Coordonatoarea i-a zis să se spele pe cap cu ele, că el s-a angajat să fie recenzor, nu l-a obligat nimeni, și cui să mai dea ea acum să recenzeze, că și așa nu are destui recenzori. El a zis că nu are cum să-i recenzeze pe toți că îi ia cel puțin o oră la fiecare familie. M-am băgat și eu în seamă și i-am zis că bate câmpii, că doar nu le numără firele de păr. Coordonatoarea a zis și ea că nu poate să dureze atât că la ea a durat zece minute când a venit recenzorul, și ce naiba face el o oră? Omul s-a enervat și a început să țipe, spunând că poate eu oi fi speedy gonzales …
Dacă tot eram acolo să ridic probleme am întrebat-o și eu pe coordonatoare cine mă recenzează și pe mine, că la noi în bloc n-a călcat niciun purtător de geantă albastră. Ea mi-a zis că s-a săturat de atâtea întrebări, că de când a început recensământul ea nu mai are viață, nu-și mai poate ține orele, că cineva a pus pe biletele din ușile oamenilor numărul ei și o sună populația din sector ca la gară. Zicea că și la WC a ajuns să se ducă cu telefonul după ea. Până la urmă mi-a zis că persoana care ar trebui să recenzeze blocul meu e chiar în custodia șefului meu. Care habar nu avea.
Inutil să vă mai povestesc că l-am lăsat pe șefu într-o totală confuzie când am plecat, pentru că i se cereau niște date despre recenzorii pe care-i are el în custodie, și el dădea din umeri, cu tabelul recenzorilor în față: „și eu ce să fac acum? eu nu am cum să-i sun că nu mai am credit și niciunul nu are număr de Orange”.
Dați doamnă cu biciu-n mine!
Revenind la oile mele, domnul cu maieu negru mi s-a împotrivit până la capăt, așa că i-am recenzat doar familia. Totuși, el îi admira pe turci, că au făcut un recensământ „calumea” , „cu biciul doamnă, așa se fac lucrurile, nu ca la noi”. N-am înțeles dacă a fost o invitație sau doar o simplă fantezie de-a lui neîmplinită. Dar timpul alocat de mine per familie recenzată nu mi-a permis să stau ca să aflu…
Azi am recenzat primii atei din bloc (o familie) și un personaj important în lumea academică. Omul m-a privit cu înțelegere și mi-a răspuns la întrebări, dar a promis că o să-l întrebe pe ăla de le-a făcut „ce dracu a fost în capul lui”. Pesemne îl cunoaște. Cu ocazia asta m-am gândit pentru prima dată cum o fi ăla care a făcut întrebările din formular, și cum s-o simți el când vine recenzorul să-i pună lui propriile întrebări. O fi ca un scriitor care-și vede cartea ecranizată sau ca un părinte care nu se mai înțelege cu copilul pe care l-a făcut?
Citiți jurnalul meu de recenzor:
Cum s-a facut instruirea recenzorilor – partea 1, Care-i capul familie tale? Si cum se închina el?
Cum s-a facut instruirea recenzorilor – 2, Recensamantul, treaba romaneasca
Ziua 1, certitudinile și pixul recenzorului șef
Ziua 3, azi am recenzat (și) o plăcintă cu dovleac
Ziua 4, si chinez, si ateu, si friguros
Ziua 5, dimineața, la TV CNP-ul nu e obligatoriu, pe teren nu se stie
Ziua 5 bis, scrieți „fără religie”, să nu mai dea ăștia bani la biserică
Ziua 7: Facerea de bine e ca recensământul fără CNP
Ziua 8: Dumneata scrie ce trebuie, eu mă fac că nu văd și semnez
Ziua 9: Azi am anulat o căsătorie
Ziua 10: Cine-l recenzează pe Boc?
Te invidiez, colega, cat timp si energie ai.
Si la statistica eu stau astfel: cam 11 minute o persoana, de la casa la casa… ca la bloc ar fi „lux”. Ai administratori cu datele locuintei, ai „babele” care stiu de tot ce misca in bloc.
Am nimerit o regiune unde harta este una de rahat (folosind datele din 2009 si abundenta caselor noi pe strada aceea nici nu ma mir) si nici un vecin nu stie ce face altu…
Responsabilul meu de circumsciptie e un farier … se poate ca va fi pleznit (de mai multe ori consecutiv cu ceva din metal) dupa ce se termina nebunia asta …
Bafta la toti recenzorii care mai rezista!
Energia începe să pălească și la mine, nu mă așteptam să fie așa de obositor. Da, la bloc e mai ușor, categoric, deși nu am întâlnit babe atotștiutoare, dar am beneficiat de lista de la intreținere de la administratori. Și la mine a durat de la zece minute în sus, dacă ai o singură persoană sau două nu ai de ce să stai mai mult. De asta ne-am mirat când recenzorul ăla a zis că stă o oră la o familie.
Spor și ție ! 🙂
Pe mine nu m-a intrebat „din ce e facut blocul”….. 🙁
…..Dar m-am declarat „fara religie”….. 🙂
Brava 🙂
Datele despre bloc se trec doar la primul apartament din bloc, fiind la fel la toate nu are sens să hărțuiești toți locatarii cu aceleași întrebări
ecranizarea poate e buna, dar scenariul e tare, tare slab
da, și flexibil, ca să nu zicem liber schimbist
Alta chestie care ar trebui semnalata distinsului creator al formularelor: s-a gindit vreun moment la femeile aflate in concediu de crestere a copilului? Am stat un sfert de ora cu recenzorul sa vedem unde o putem incadra pe nevasta-mea… adica salariat, dar contractul e suspendat pe durata concediului, ore lucrate=0 saptamina de referinta, sursa de venit, etc….
Eu le-am trecut la casnice și la „ocupatie” am trecut „concediu maternal”, așa ni s-a explicat la instructaj
Femeile in concediu de crestere a copilului sunt casnice??? OMFG…
Păi da, că dacă scrii că sunt ocupate, trebuie să scrii câte ore lucrează pe săptămână și care e locul de muncă 😀
Ce aberatie! Pai casnic(a) nu inseamna ne-ocupat (si asta alta notiune geniala!). Doamneeeeeeee, cata minte tre sa fi avut intelectualul care a facut aceste chestionare! Nu tu notiuni juridice, nimic, ca noi munceste nu gandeste…
Pe noi nu ne-a intrebat din ce e facut blocul, si nici cine e capul familiei. Cred ca a completat ce a crezut ea de cuviinta, ceea ce nu ma mira intrucat a bifat ca suntem casatoriti inainte sa ii spunem noi ca nu suntem, practic isi raspundea singura. Iar intrebarea despre religie a fost formulata astfel: „in ce religie ai fost botezat?” :))
Ha, păi puteți s-o reclamați dacă vreți. Vedeți pe http://www.recensamant2011.ro
Pana la urma a completat asa cum i-am cerut, neafiliat religios (desi nu si-a ascuns surprinderea) si a sters bifa initiala gresita legata de starea civila (adica a mazgalit cu pixul, si a bifat unde trebuia – chiar ma intreb, oare nu trebuia luat alt formular?)
Cam da, deși există și varianta să tai ce ai greșit, dar dacă nu se mai înțelege în final ce ai vrut să bifezi mai bine faci alt formular. Că ai de unde
doar daca greseste la etnie, limba materna, religie se ia obligatoriu alt formular. altfel le poti taia…si corecta.
In cazul asta e ok, in afara de faptul ca probabil l-a trecut pe el capul familiei din oficiu, fara sa ne intrebe. Dar, whatever. Ah, btw, nici macar nu ne-a cerut CNP-ul, doar data nasterii.
Da’ ce înseamnă „capul familiei” și unde găsesc definiția? Nu de alta dar logica mea juridică îmi zice ca noțiunea asta moștenită de la romani nu are nicio noimă (din nou, juridică) în lumea de azi.
definiția din manual este asa: persoana declarată și recunoscută ca atare de către ceilalți membri ai gospodăriei. Determinarea lui este decizia exclusivă a membrilor gospodăriei. Dacă situația o impune oferiți câteva criterii care să ajute în alegerea capului gospodăriei: situația economică a persoanei, venitul, autoritatea personală, deținerea titlului de proprietate asupra locuinței, vârsta etc.
Bhahahahahaha, foarte amuzant! M-am uitat pe chestionarul in cauza si vaz ca il foloseste pe „capul gospodariei” ca sa raporteze la el/ea gradele de rudenie. Care grade de rudenie nu cumva sa bata cu cele reglementate de lege, ca din nou, noi munceste nu gandeste!
De exemplu, sotii nu sunt rude intre ei (potrivit codului civil), dar chestionarul bate legea!
foarte haios. păi criteriile sunt aberante. de obicei bărbatul este mai în vârstă, are un salariu mai mare şi poate fi mai autoritar. bine că nu e capul familiei cel care e mai gras sau mai înalt sau care are chelie!!!
JC, am ajuns la ziua 6 şi deja sunt convins că recensământul ăsta e un fel de glumă proastă. Nu ştiu dacă a INS-ului ori a guvernului, dar chiar că nu mai contează. De fapt, la dracu’: mai contează ceva în ţara asta?…
Sunt indignat. Foarte. Probabil că schimbarea de atmosferă e de vină, dar n-aş fi sigur d’asta…
Da, e o glumă proastă. Tocmai mă uitam la știri unde se spune că ăia care au dat CNP-ul pot să sune recenzorul și să-l recheme ca să i se șteargă CNP-ul. Mai românesc de atât nu cred că există.
sper ca e o gluma! de sters nu sterge nici dracu, cel mult il poti taia… cu o linie, cum scrie la manual.
Bre dollo, ne recenzara si pe noi ieri si ne-am socat un pic la rubrica „capul familiei”. Madama a zis ca pe ea n-o intereseaza care din noi doi este capul, cum vrem noi, ea asa scrie.
Am trecut ce ne-a traznit, dar intrebarea a ramas: ce este aceea „capul familiei”?
răspunsei mai sus, bre 🙂 aia săraca nu are cum să scrie decât ce ziceți voi, că la voi e aprecierea, conform manualului.
Bun, și dacă eu o sa declar ca la noi nimeni nu e mai breaz ca celălalt, ca noi suntem egali (ce bine sună, ai?), ce se face madama/madamul?
asteapta… ai 5×0,5cm, nici daca vrei nu intra doua nume acolo, si cu initiala tatalui. 😀
Pleci de la o prezumtie gresita – anume ca pot fi doi capi. Nu de alta, dar nu vad cum mai decizi cine cu cine e ruda si cum 🙂
In tot cazul, tot chestionarul ala cu gospodaria mi se pare de o imbecilitate fara margini. Asta ca nu spun ca nu stiu ce il f##e grija pe stat care cum imi sunt rudele din casa. Aaaa, ca avem sistem de evidenta electronica a persoanei numa pe hartie, asta e altceva.
E o problemă, pentru că e musai să scrii numele unuia din familie (a.k.a „capul”) pe prima poziție, aia deja bifată cu x. După el trebuie să le pui pe celelalte persoane cu diverse legături de rudenie… Dacă nu pui pe nimeni la 1, nu-ți mai iese legătura cu poziția 1…