Scârța scârța, în față la KFC

Ce credeți că face moșulică din imagine, care scârțâie la vioară la ușa KFC-ului, cu banii adunați în cutia viorii?

Azi am comis o aroganță mâncând la KFC. Și am surprins o scenă în interior pe care am înțeles-o abia când am ieșit. De aceea vă propun o ghicitoare foto:

Ce credeți că face moșulică din imagine, care scârțâie la vioară la ușa KFC-ului, cu banii adunați în cutia viorii?

Cine e cel mai aproape de adevăr primește o porție de aripioare picante sau crispy la alegere. Cado, de la mine 😉

Să știți că strângea ceva, că avea și cântar electronic lângă el, iar la picior avea legată o tamburină, așa că era un soi de mini orchestră statică nenea.

 

Răspuns: Cel mai aproape a fost domnul George, care desconsideră însă oferta mea și vrea o ciorbă de burtă. Poate le sugerăm ăstora de la KFC o diversificare de meniu 😉 ?

Da, era un nene trecut de 50 de ani, cu cămașă bleu office și o vestă tricotată bleumarin care stătea la coadă la KFC și schimba măruntul strâns de violonist în punguțe din plastic. O doamnă de la una din case părea că îl știe bine, că nu a fost nevoie de cuvinte între ei, a luat punga și i-a dat alți bani domnului. Un soi de win-win situation, restaurantul are mărunt ca să dea restul la clienți, omul de afară pleacă acasă după o zi de lucru cu buzunarul plin de hârtii, în loc de tinichele. Cândva KFC avea niște cutii din plastic transparente la case, unde erai invitat să lași restul ca să contribui la nu știu ce cauză nobilă. Acum violonistul de afară ține loc de cauză nobilă.

După ce a schimbat banii în hârtii, bărbatul cu cămașă bleu s-a dus afară ca să-i dea punga violonistului, s-o umple din nou. Apoi s-a întors în restaurant și a așteptat să se mai strângă mărunții. N-am văzut exact unde au ajuns banii de hârtie, posibil să fi rămas la domnul care i-a schimbat, deci „protectorul”, cum spuneau Clementina și Janina. Așa că avem balotaj. Clementina fiind prea departe de aripioarele din București, rămâne Janina 🙂 Și George cu ciorba lui. Cum facem?

Etichete: ,

13 comentarii la “Scârța scârța, în față la KFC” Subscribe

  1. janina 09/11/2011 at 12:11 #

    Janina … asemeni … nu foarte departe, dar nici prea curand in Bucuresti
    Asa ca pofta buna la ciorba de burta 🙂

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Ziua 2: Dragă, eu unde dorm? că mă întreabă recenzorul….

Ospitalitate, dar nu degeaba

Dacă vă calcă recenzorul oferiți-i, vă rog eu, un pahar cu apă. Nici nu știți ce nevoie are!

Ziua 4: Și chinez, și ateu, și friguros

Cica daca Adam si Eva ar fi fost chinezi

Azi am explicat unui conclocuitor chinez cum funcționează termoficarea românească; i-am băgat mințile în cap recenzoarei care voia să mă înregistreze doar pentru că trecusem pe la mama, și apoi am bârfit copios cu niște recenzoare bătrâne și puțin ciupite de molii, ca mine 😛

Sanssouci, casa de la țară a unui rege cool

pajiste

La 1740 oricine putea să intre pe domeniul lui Frederick cel mare al Prusiei, cu condiția să fi fost îmbrăcat corespunzător. Azi intrarea costă 19 euro și îți dezvăluie un colț de rai și o poveste frumoasă.

Ce ar fi de văzut/făcut în Portugalia

Porto, râul Douro și un pod făcut de Eiffel

Vizitat Lisabona, Porto, Estoril, Sintra, Coimbra, Fatima, Obidos&co; lăfăit pe plajele din Algarve, mâncat fructe de mare sau ce vă poftește apetitul, băut vin verde, ascultat Fado live, simtit bine pe bani putini

Rulată Germania

marcela

Cum mi-am înscris mașina nemțească în România și am trăit să povestesc despre asta

Ziua 7: Facerea de bine e ca recensământul fără CNP

Cuvantul recenzorului de la blocul meu

Azi am recenzat prin telefon o persoană care se afla la coadă la moaștele sfântului x. CNP-ul încă era facultativ.