Pleșu, despre dumnezeii ei de politică

Un portret excelent al politicii internaționale, văzută de pe scaunul de ministru de externe. Cu diplomație despre „candoarea” lui Constantinescu și sinceritatea plebee a lui Băsescu.

Andrei Pleșu face un portret excelent lumii politice românești și internaționale, în Adevărul de azi. Cine se iluziona până acum că numai ai noștri sunt proști, să afle că nici ai americanilor sau ai altor europeni nu-s mai breji. Singurii care fac o notă aparte în pictură sunt, firește, rușii. Dar la șmecherie și tupeu, nu neapărat la inteligență.

Sunt câteva personaje/instituții acolo descrise fix așa cum le știam sau intuiam (Radu Vasile, Biserica Ortodoxă Română, Traian Băsescu), dar sunt și câteva detalii surprinzătoare despre oameni care trec drept intelectuali de anvergură:

„Candidul” Emil Constantinescu – care de emoție că l-a vizitat primul ministru al rușilor în camera de hotel le-a dat accept de survol avioanelor rusești prin România, spre Belgrad. Asta în timp ce noi ne străduiam să intrăm în NATO, iar Pleșu îi promitea Madlenei Albright că-i refuzăm pe ruși. Ulterior, după ce l-a sunat personal madam Albright să-l felicite pentru „verticalitate”, Constantinescu s-a sucit și a devenit pro NATO.

Madam Albright și Javier Solana care nu pricepeau de ce s-ar revolta românii că NATO bombardează în ziua de Paște o altă țară ortodoxă (nu că s-ar fi revoltat vreun ortodox de prin Românica, dar așa, de dragul argumentației, Pleșu i-a sunat pe cei doi să le sugereze să nu bombardeze chiar în ziua de Paște). Madam Albright a presupus că noi suntem țară musulmană 😀 Iar Solana l-a întrebat între ce ore pică Paștele la noi” :))

Și nu în ultimul rând, Pleșu îl descrie magistral într-o propoziție pe Băsescu: „E, în alcătuirea lui, o componentă plebee, care îl avantajează în planul sincerităţii, dar îl face, totodată, să fie un campion al bâtei în baltă”.

Citiți interviul integral aici. Titlul e din categoria „ce are sula cu prefectura”, tabloidizează din păcate gluma lui Pleșu, dar nu ne mai luăm din atâta lucru cu presa quality, important e că mai publică niște interviuri de excepție.

PS. Plusez și eu la interviul lor cu o poză din presa vremii, care îl critica pe Pleșu taman pentru ceea ce el, ca ministru de externe, încercase să evite, în realitate. Poza am luat-o de pe site-ul lui Victor Roncea. 

Tags: , , , , , ,

7 Responses to “Pleșu, despre dumnezeii ei de politică” Subscribe

  1. Ioana 06/11/2011 at 22:25 #

    Uit-acisilea un alt fel de comentariu la un alt articol d-al Plesului: http://milfsipetrov.blogspot.com/2011/10/plesu-de-elena-farago.html

    • Dollo 06/11/2011 at 23:53 #

      He, he, un candid și Pleșu ăsta 😉

  2. Escu 07/11/2011 at 10:45 #

    Citesc o carte de Plesu, se cheama „Despre frumusetea uitata a vietii”. Si e bunicica…

    • Alui 07/11/2011 at 12:57 #

      Probabil cartea respectiva e din colectia „Invidia”:
      http://www.revista22.ro/invidia-1132.html

      Eu citesc o carte de Jeremy Clarkson(„Round the bend”), un fel de „Ecleziastul” combinat cu „Proverbe” pentru zilele noastre.
      Mostra:”Daca ai 100.000 de lire sterline in ziua de azi ai doua solutii: Fie iti iei un Aston Martin si-l tii in garaj, ca n-ai bani de benzina, sau ii dai(banii) unui bancher dragut care o sa-i piarda pentru tine”.

      • Dollo 07/11/2011 at 13:04 #

        Citisem și eu la vremea respectivă panseul ăla din Revista 22. Amuzant de trist și actual. Mereu actual din păcate.

        • Alui 07/11/2011 at 13:24 #

          Eu zic ca umorul e cea mai minunata creatie umana. Pe timpul lui Ceausescu radeam cu pofta si ne trecea de foame;). Cand e bine si frumos, umorul de caliatate dispare(s-a vazut asta in „timpurile bune” in Romania). Acum iar suntem norocosi, pana si nemtii incep sa aiba umor:). Iar Grecii probabil isi vor relansa civilizatia cu ocazia asta.

  3. Alexandru' 05/01/2012 at 09:37 #

    Sincer, eu nu prea pot cu Domnul Pleşu. Nu-mi place postura, nu-mi place fiziognomia, fizionomia, dicţia, nu-mi place că e precum un butoi ce-aşteaptă să moară de o boală pulmonară sau vreou suprasaturare a corpului cu grăsime. Spuneai într-un alt post despre cum să ne alegem sursele de informaţie, ei bine una dintre metode e de a vedea cine emite aceste informaţii, iar Domnul Pleşu nu este de încredere, orice-ar spune. Şi să nu crezi că sunt un hater sau ceva similar, ba chiar le-am urmărit infecţia de emisiune („5O de minute cu…”) şi a fost revelatoare: trebuie să mă pun pe treabă, căci avem modele putrede. Cu alte cuvinte, nu e sănătos şi normal ca pe postul de televiziune naţional să apară doi băieţei (unul slab, altul rotofei) să se legene-n anilingusuri şi flatulaţii şi eu, ca privitor, să înţeleg că acesta este nivelul culturii. Eu le mulţumesc pentru că există într-atât încât să mă motiveze, dar mai mult nu prea pot. Am tot încercat, dar clar nu rezonăm.

Leave a Reply

Oldies but goldies

De ce ea? (2)

tarau-curte

Cazul Daniela Tarău: viața în arestul Capitalei, pentru un om care se știe nevinovat, ancheta lui Cristian Panait și procesul absurd, în care niciun judecător nu catadicsea să citească dosarul.

O masă cinstită la cea mai umană închisoare din lume

curte

Halden este cea mai nouă închisoare din Norvegia, a costat 250 de milioane de dolari și le oferă deținuților condiții de viață ca în libertate

Cu cât ne-a botezat Samsung Biblioteca Națională

Biblioteca Națională Samsung

Statul român plătește un credit de 104 milioane de euro pentru clădirea Bibliotecii Naționale, iar firma Samsung și-a pus numele pe ea, cu câteva televizoare în valoare de 300.000 de euro. O afacere marca Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Faur, Gheorghe și Vișovan în fața scutului cu care vor săpa tunelul de metrou

Au plecat de 10-20 de ani din țară, s-au specializat în săpat tuneluri în Spania sau Italia, și acum vin ca specialiști „străini”. Vestea proastă e că vor să plece înapoi. Sunt dezamăgiți că România nu a ajuns Europa din urmă cât timp ei au fost plecați.

Cum s-a „optat” pentru ora de religie

scoala

Curtea Constituțională îți dă, dar nu-ți bagă și-n traistă. Motive pentru care peste 90% dintre părinți au făcut cereri ca să-și înscrie copiii la ora de religie.

De unde ne informăm în epoca dezinformării

informare

Câteva metode de informare alternativă și de verificare a știrilor, pentru aceia debusolați și preocupați să nu se lase manipulați de presă.