Primul an din prima viață

După ce și-a pârlit un pic mustățile în lumânarea aniversară, Toshiba a refuzat, cochetă, să sufle în ea, dar a lins de jur împrejur... tortul :)

Azi a fost ziua ei. Calculată după estimările veterinarei, care a spus că pe 13 decembrie când am cules-o de pe străzi avea cam o lună. Așa că am sărbătorit-o cum se cuvine, ca să nu simtă că e un copil adoptat 😉

     

 

Dar, să nu uităm de unde am plecat. Iată cam ce a făcut ea în primul an din prima viață:

 

                

Etichete: , , ,

24 comentarii la “Primul an din prima viață” Subscribe

  1. Diana 14/11/2011 at 22:13 #

    Ce frumos. 🙂

    Să te bucuri mulți ani de acum înainte de pisica ta!

  2. cristina 15/11/2011 at 10:29 #

    mai, dar e frumoasa toshiba ta foc! sa-ti traiasca si sa fie sanatoasa si voioasa.

  3. spufi 16/11/2011 at 17:04 #

    la multi ani frumosi si sanatosi, mai Toshiba, trai-ti-ar familia! si pardon de intarziere.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Nu sunt dezamăgit de România, pentru că nu m-am lăsat amăgit

Camil Petrescu fiul

Camil Petrescu fiul, despre cum se vede România de peste ocean și din mijlocul Bucureștiului. De ce a plecat acum 43 de ani, de ce s-a întors azi și de ce ar mai pleca o dată, dacă ar avea iar 22 de ani. Despre salamul cu soia de New York.

Miron Radu Paraschivescu, jurnalul unui comunist fără partid

Miron Radu Paraschivescu

Cine ar ști să se roage cu adevărat pentru sufletul meu decât o curvă – însemnările unui ratat oarecare din România secolului trecut. Miron Radu Paraschivescu, Jurnalul unui cobai

Stăm prost cu nervii

sacrificat

O jumătate de oră într-un autobuz Mercedes, în cel mai bogat oraș al țării.

De ce ea?

tarau-victoriei-an

Povestea neromanțată a unei românce care a făcut pușcărie nevinovată, ca urmare a unui lanț de erori judiciare, deschis în 2000 de o anchetă a procurorului Cristian Panait, închis abia după 15 ani de procese

Ce ar fi de văzut/făcut în Portugalia

Porto, râul Douro și un pod făcut de Eiffel

Vizitat Lisabona, Porto, Estoril, Sintra, Coimbra, Fatima, Obidos&co; lăfăit pe plajele din Algarve, mâncat fructe de mare sau ce vă poftește apetitul, băut vin verde, ascultat Fado live, simtit bine pe bani putini

Ziua 8 – Dumneata scrie ce trebuie, eu mă fac că nu văd… și semnez

Sursa foto: http://monstersketch.blogspot.com/2009_05_01_archive.html

Cea mai drăguță văduvă din blocul recenzat de mine, mă roagă să nu-i arăt ce am bifat la starea civilă, pentru că ea încă îl simte alături pe bărbatul ei mort de 35 de ani.