Scordolea de raci

Se face greu dar se mănâncă repede.

Mama m-a aşteptat aseară cu o mâncare care-mi place. Ăsta e unul din avantajele de a avea o mamă, te iubeşte şi te aşteaptă ca pe un învingător, chiar dacă eşti o loază.

Scordoleaua de raci nu e greu de făcut, dar mama n-a mai făcut-o decât o singură dată până acum, în urmă cu mulţi ani. Pentru că racii nu se găsesc pe toate drumurile şi pentru că operaţiunea de scoatere a cărnii din coada şi cleştii racilor e de-a dreptul descurajantă. Când vezi oala plină cu raci fierţi, apoi rămâi cu câteva sute de grame de cărniţă, după câteva ore de muncă, îţi cam piere pofta de raci. Eu îmi amintesc doar cum ne-am zdrobit amândouă degetele atunci când am mai făcut scordolea cu raci.

E drept că codiţele alea se pot mânca şi simple, cu usturoi, dar cum spuneam, nu scordoleaua în sine e greu de făcut, iar gustul ei poate fi ceva interesant, dacă nu aţi mai mâncat până acum.

Aşadar, racii se spală bine şi se aruncă timp de cinci minute în apa clocotită, în care aţi pus un praf de sare înainte. Când se înroşesc… ca racii, stingeţi focul şi-i lăsaţi în apă să se răcească. După care vă pregătiţi sufleteşte să-i descărnaţi.

Deşi în cărţile de gastronomie se face cu pâine înmuiată, mama o face cu cartofi. Adică fierbe doi-trei cartofi, îi pasează ca pentru piure, apoi amestecă în ei nişte nuci pisate (18-20 de nuci), sare, piper, usturoi pastă. Stoarce o lămâie şi mai bagă la final bucăţele de cozi de rac. Pentru ornament a păstrat, după cum se vede, câteva cozi întregi pe care le-a aşezat pe lângă scordolea, plus racul întreg care se vede supărat cu busuiocul în gură.

Scordoleaua e un soi de aperitiv, dar ţine loc şi de cină. Gustul e interesant pentru că găsiţi în ea şi nucă, şi carne albă de rac, şi un pic de usturoi.

Tags: , , ,

6 Responses to “Scordolea de raci” Subscribe

  1. Diana 28/11/2011 at 23:58 #

    Mmmm… ce te invidiez… am gustat doar o dată puțin rac și de atunci mi-a rămas gândul la el…

    • Dollo 29/11/2011 at 00:57 #

      Au la Piaţa Obor 🙂 dar pregăteşte-te sufleteşte să-ţi distrugi manichiura până ajungi la carne…

  2. Farfuridi 30/11/2011 at 00:47 #

    Si eu ma pregatesc sufleteste pentru scordolea. Am vazut chiar saptamana trecuta raci in Obor, dar inca nu eram pregatita sufleteste dupa dezghiocatul de acum trei ani. 🙂 Dar scordoleaua voastra arata intr-un asemenea fel, incat mai ca m-as avânta intr-o noua lupta cu (d)racii 😀

    • Dollo 30/11/2011 at 11:10 #

      Draci intr-adevar 🙂

  3. Ozana 29/04/2017 at 23:29 #

    Scordaleaua merge si cu felii de peste mare afumat daca se poate batog . Este super.

Trackbacks/Pingbacks

  1. Scordolea cu raci « Fructe De Mare/crstacee « Farfuridi, mâncare cu suflet! - 09/12/2011

    […] de Dollo si de mama ei, pentru care am un mare respect desi n-o cunosc, manata de o pofta amanata cativa ani […]

Leave a Reply

Oldies but goldies

Ziua 8 – Dumneata scrie ce trebuie, eu mă fac că nu văd… și semnez

Sursa foto: http://monstersketch.blogspot.com/2009_05_01_archive.html

Cea mai drăguță văduvă din blocul recenzat de mine, mă roagă să nu-i arăt ce am bifat la starea civilă, pentru că ea încă îl simte alături pe bărbatul ei mort de 35 de ani.

Bolivia: cocaleros, cholitas, sărăcie și frumusețe cât cuprinde

20180320_141433

Frunze de coca amare și politică dulce, socialistă. Bolivia și oamenii ei.

Moartea iedului, mănânc și trăiesc

cioban-ied

Ciobanul mi-a zis să nu mă uit, că la ei femeile pleacă de acasă când se taie mieii. Am decis să nu-l ascult. Credeam că o să fiu mai tare ca Labiș și n-o să mai pot mânca după asta.

Ziua 7: Facerea de bine e ca recensământul fără CNP

Cuvantul recenzorului de la blocul meu

Azi am recenzat prin telefon o persoană care se afla la coadă la moaștele sfântului x. CNP-ul încă era facultativ.

Cât valorează un om? Dar după moarte?

sidonia cu geo bogza si miron

Cum am descoperit-o pe Sidonia Drăgușanu – scriitoare, ziarist freelancer în timpul războiului, activistă feministă, sfătuitoarea doamnelor, prietena domnilor – deși o uitase toată lumea, inclusiv Uniunea Scriitorilor

Dubița albă din Vitan, monumentul neputinței poliției și Primăriei sectorului 3

Celebra dubiță abandonată în fața Poștei Vitan

O dubiță zace de câteva luni încurcând traficul din Vitan. Poliția locală știe, dar nu are platformă de ridicat, Poliția rutieră o filmează și-l amendează pe proprietar, Primăria Capitalei zice să apelăm la țiganii care fură fier vechi, să fure și mașina abandonată.