Haina de blană a ucis Spiritul Crăciunului

Ce-și doresc femeile? O călătorie surpriză, un cadou scump sau petrecerea timpului împreună cu iubitul veșnic ocupat în timpul anului?

M ama a tânjit de când o știu după o căciulă din blană de vulpe argintie. Toate tovărășicile aveau, pe vremea când tovarășii purtau căciuli rusești tot din blană. Nu și-a permis-o pe vremea aia, după 89 s-a luat cu altele și nici nu știu dacă și-o mai dorește. Dar îmi imaginez cum ar fi fost dacă ar fi avut-o. Pesemne  și-ar fi dorit și o haină la fel.

Eu niciodată n-am înțeles pasiunea pentru blănuri a doamnelor și în bună măsură nici pe aia pentru bijuterii. Asociez mereu imaginile astea două cu o vecină din bloc, fată bătrână (se recomandă drept domnișoara X, dar e trecută bine de 40), durdulie, veșnic coafată cu volum, buze pline roșu strident, haină din blană până în pământ, cizme roșii ca de motan încălțat și pălărie asemenea. Se urcă în fiecare dimineață într-un Matiz roșu ca buzele, cizmele și pălăria, parcat în fața blocului. Zilele trecute Matiz-ul era plin cu familia domnișoarei, venită în vizită, adică mama și tata, doi bătrânei drapați și ei în blănuri, plus căciulile aferente.

Nu că aș fi o mare ecologistă, dar întotdeauna mi s-a părut prea impozantă o haină din blană pentru un drum cu tramvaiul. Plus că de când cu descoperirea gigacaloriei și încălzirea globală parcă nu mai moare lumea așa de frig în peșteri ca să se justifice  îmbrăcămintea din piei de animale. Desigur, simpatizez cu mișcarea care se împotrivește despuierii animalelor pentru luxul parvenitelor, dar în același timp nu pot să mă abțin de la o friptură suculentă. Deci n-aș fi așa vehementă cu drepturile animalelor, atâta vreme cât pe unele le cam mâncăm. Dar nu despre asta e vorba aici.

Acestea fiind spuse, m-am amuzat copios azi când un prieten vechi mi-a povestit cum s-a sfârșit încercarea lui de a fi romantic de Crăciun. Omul are o oarecare doză de romantism nativă, dar de data asta s-a întrecut pe sine. A cumpărat de vreo două luni bilete la un Revelion de 5 stele în Bulgaria. Ce vreți, după buget. Nu i-a zis iubitei, tocmai ca să-i facă un cadou surpriză de Crăciun.

Când a venit momentul schimbului de daruri, ce credeți, reacția iubitei a fost de genul: „Of, iar rămân fără haină de blană!”.

Tipul zice că ea îl cam plimbase „subtil” prin niște magazine, încercând să-l contamineze cu Spiritul Crăciunului, dar el nu s-a prins deloc de apropourile ei, așa că a fost total debusolat când i-a văzut reacția.  A decis să se ducă singur de Revelion, poate găsește vreuna romanțioasă ca el pe malul mării. Și mai zicea cineva că femeile moderne nu-l mai vor pe caveman, ci vor bărbatul romantic care să le surprindă îndeplinindu-le cele mai ascunse dorințe.

După ce am râs mi-am amintit că mă întrebase deunăzi cineva – un băiat tânăr – ce cred eu că-și doresc femeile. Un gest romantic cum ar fi programarea unei călătorii surpriză, un cadou scump sau petrecerea timpului împreună – evident în cazul în care el e un ocupat și ea se plânge mereu că nu are timp și pentru ea. De pe postul de femeie matură, care știe că nici timpul, nici cadoul scump nu fac cât o excursie la capătul lumii, am ales-o pe prima, tentată fiind să cred că femeile ar alege cu ochii închiși, oricând, o asemenea oportunitate romantică.

Azi mi-am dat seama că am dat-o în bară. Voi, doamnelor, ce ați fi ales? Sunt bineveniți să comenteze și inginerii care știu să dăruiască numai cadouri pe bază de baterii sau încărcare de la priză 😛

Etichete: , , , , , ,

32 comentarii la “Haina de blană a ucis Spiritul Crăciunului” Subscribe

  1. Augusta 29/12/2011 at 19:46 #

    Oameni care nu se lasa cumparati cu cadouri scumpe in numele „romantismului” mai exista? Femei care sa nu accepte ca barbatul sa cotizeze, care sa caute si altceva decit eticheta cu pretul? Care sa fie suficient de mature incit sa isi cumpere ele ce le este necesar si sa doreasca compania unui barbat pentru umorul, sarmul, inteligenta lui?
    Reteta de romantism (nu mercantilism) ar fi urmatoarea:
    o sticla de vin = 30 dolari (sau puneti dvs un pret, daca e prea mic sau mare)
    fursecuri (daca le prepara unul din ei) = 5 dolari
    o seara frumoasa cu discutii, dragalasenii, etc = priceless
    Ca in reclama, pentru toate celelalte exista Mastercard 🙂
    Daca il iubesti si in buchet de frunze de patrunjel pe care ti-l ofera ti se va parea romantic. Daca nu, strimbi din nas si la vila e pe malul marii.
    Iar ca raspuns la cititorul de mai sus care zicea ca nu a intilnit „femeie sa nu fie incantata de o bijuterie frumoasa, un ceas elegant sau un parfum” parerea mea e ca nu ati fost suficient de atent(a). Exista femei care nu asteapta bijuterii, nici ceasuri, iar la capitolul parfumuri se descurca, nu trebuie sa plateasca un pret exorbitant pt o pipeta de solutie, ci preparindu-le din uleiuri esentiale.

    • spufi 30/12/2011 at 15:00 #

      Dupa cum se poate citi negru pe alb in comentariu, nu am mentionat nimic despre asteptari… ceea ce arata ca dvs nu ati fost suficient de atenta 🙂
      Comentariul meu era on topic – in articol se discuta despre cazul in care partenerul doreste sa o suprinda placut cu un cadou, si am mentionat cateva chestii quasi-infailibile – intentia era de a da un sfat pt barbatii aflati in „embarras de choix”.

      Si apropos de offtopic – nu vad legatura dintre lucrurile pe care si le cumpara singura o femeie si cadourile ce i se ofera.

    • Mihaela 07/01/2012 at 16:54 #

      Augusta, îhî, nu cer cadouri, masini, excursii, imi cumpar singura, pretuiesc barbatii pt creierul si farmecul lor si ? Sunt singura. Mare chestie.

  2. Litereşicifre 30/12/2011 at 01:35 #

    Blană şi bijuterii, da, cele mai inutile cadouri, din punctul meu de vedere… Bijuteriile merg, până la urmă se mai pot purta într-un fel sau altul, dar blana mi se pare chiar scârboasă. După ce că ştiu că e din animale omorâte aiurea, mai şi miroase în felul ăla…

    Eu sunt o femeie matură. Aleg oricând călătoria. Amintirile sunt mai de preţ decât pielea cu păr a unui animal mort. (sau a mai multor animale)

  3. sonia 31/01/2012 at 04:14 #

    eu pe al meu il trimit direct pe aoro.ro dupa parfumuri cand vine vorba de un cadou. cred ca sunt un pic dependenta totusi 🙂

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

De ce a fost mai bine în iarna lui 54

București în iarna din 1954

Pe vremea aia oamenii știau să-și facă provizii pentru iarnă, să se scoată singuri din rahatul alb și reușeau să îndeplinească și planul în uzină. Acum avem televiziuni de știri al căror unic rol educativ e ăla de a perpetua mentalitatea asistată a cetățeanului care în curând va aștepta să fie șters și la cur de către autoritățile incompetente.

Ce înseamnă să fii cioban

cioban

În pofida unei potenţe proverbiale, datorată chipurile cărnii de oaie, ciobanii nu mai au căutare la fete, iar o viaţă de celibat şi mizerie la oi nu mai e pe placul tinerilor.

Bolivia: cocaleros, cholitas, sărăcie și frumusețe cât cuprinde

20180320_141433

Frunze de coca amare și politică dulce, socialistă. Bolivia și oamenii ei.

Jurnalul unei pisici de garsonieră

toshiba cu bile

Best of #pisicaToshiba 2017, foto, video și cugetări adânci 😉

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Faur, Gheorghe și Vișovan în fața scutului cu care vor săpa tunelul de metrou

Au plecat de 10-20 de ani din țară, s-au specializat în săpat tuneluri în Spania sau Italia, și acum vin ca specialiști „străini”. Vestea proastă e că vor să plece înapoi. Sunt dezamăgiți că România nu a ajuns Europa din urmă cât timp ei au fost plecați.

O zi la probațiune

alb-negru

Ce face un VIP condamnat cu suspendare, când ajunge în biroul consilierului de probațiune, unde trebuie să-și demonstreze îndreptarea: răspunde la telefon cu „dragă, sunt în oraș, la un interviu, vorbim mai târziu” 😉