Legătura dintre oameni şi gupi

O afli dacă îţi dai câinele la şcoală la Clubul Câinilor Utilitari şi îl faci şi pe el mai deştept

N işte oameni de ştiinţă ar fi pus nişte gupi în două tancuri separate. Într-unul au băgat şi prădători, în celălalt, mai puţin. Gupii din primul tanc, hăituiţi de prădători, s-au reprodus ca nebunii, vreo zece ani, în timp ce ăia neameninţaţi de prădători s-au lenevit, împuţinat, au devenit hedonişti, au făcut carieră şi eventual încurajează acum imigraţia forţei de muncă din tancul/continentul gupilor crescuţi cu colţii prădătorilor la coadă. Vă sună cunoscut? Europa vs Africa, ceva?

E, ce fac „gupii” care nu au copii, dar au ceva dragoste de oferit? Păi unii îşi iau animale de companie. Şi din dragoste pentru ele merg la şcoală, ca să înveţe cum să le facă mai deştepte, mai utile, mai fericite.

Aici apare, în lanţul trofic, Clubul Câinilor Utilitari (CCU), care ţine cursuri de agility, pregăteşte animale pentru terapia asistată, la oameni, transformă maidanezi (şi nu numai) în câini utili în căutarea şi salvarea oamenilor din dărâmături, avalanşe sau alte situaţii de risc.  Pe româneşte, îi pune pe câini în slujba „gupilor” 🙂

Am fost aseară la Planeta Ham Ham, pentru că CCU a împlinit un an de existenţă. Vlad Popescu, instructor, şi Victor Chitic, psiholog, au explicat unor stăpâni de câini cum devine treaba cu etologia şi comportamentul animal. Ca să înţeleagă oamenii că până la urmă psihologia animalelor cu patru lăbuţe nu e aşa diferită de a animalului cu două picioare. Şi că atunci când îi ceri cîinelui tău să facă lucruri de care câteodată şi tu te-ai plictisi, e de aşteptat ca şi lui să i se întâmple.

Că de aia câinele nu e gâscă, dar nici pisica nu e câine, şi că în general dacă ştii pe ce „butoane” să apeşi, ai şanse să te înţelegi cu animalul tău mai bine decât cu soţul/soţia:D

De ce vă spun toate astea? Pentru că eu am petrecut ceva timp în ultimele luni cu oamenii ăştia şi mi-a plăcut filosofia acestui „bisnis” al lor (l-am pus în ghilimele pentru că în realitate nu e încă o afacere, e la stadiu de pasiune din care ei speră să şi trăiască. După primul an au reuşit). Îmi placee ideea de a scoate ce e mai bun în animalul tău de companie, ca alternativă la plictisitoarele plimbări obligatorii prin parc.

Dacă vă interesează şi pe voi, aveţi ceva de dresta pe acasă, găsiţi pe site-ul CCU informaţii despre ce pot face nişte minţi dibace cu şi pentru câinii de companie. Sâmbătă, 17 decembrie, pentru prima dată se desfăşoară în Bucureşti un concurs de agility. Dacă reuşiţi să ajungeţi la Planeta Ham Ham (în Floreasca, în aceeaşi curte cu Zone Arena) o să vă faceţi o idee mai bună despre ce poate face un câine sub îndrumarea corectă. Şi poate vă daţi şi voi patrupedul la şcoală, după asta 🙂

P.S. Poza e făcută de Alexandru Busuioceanu, pentru un profil al lui Codruţ, vedeta CCU, ce va fi publicat în Esquire în luna martie. Vasile este colegul lui de cameră

Etichete: , , , ,

6 comentarii la “Legătura dintre oameni şi gupi” Subscribe

  1. Ioana 15/12/2011 at 22:37 #

    Ce-i aia un „gup”?:) Si de ce sta in tancuri?:)

    • Dollo 15/12/2011 at 22:53 #

      Gupii sunt niște pești 🙂 Special n-am scris, ca sa vad dacă mai e cineva ca mine, să nu știe :))

  2. Adi 16/12/2011 at 01:34 #

    Eh, nici eu nu am stiut, am fost curios dar mi-o fost prea lene sa caut pe net. =))

  3. Horatiu 16/12/2011 at 11:52 #

    Gupii astia stau in acvarii, ca nu pleaca la razboi in tancuri:))

    • Dollo 16/12/2011 at 12:07 #

      Era vorba de tancuri cu apa. Pentru experimente din astea intinse pe zece ani cred ca e nevoie de mai mult decat un acvariu 🙂

  4. Liviu Filip 16/12/2011 at 13:08 #

    In legatura cu „gupii” din est emigrati la „gupii” din vest. Femeia din Lituania care ne face curatenie in casa o data pe saptamana a venit azi intr-un Hyundai coupe rosu la lucru. In Romania, astia cu facultati si masterate pe bune se chinuie in Loganuri(daca le au si pe alea). Si penrtru numele lui Dumnezeu, pentru ce ii trebuie coupe, la varsta ei de 45-50 de ani?

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Ziua 7: Facerea de bine e ca recensământul fără CNP

Cuvantul recenzorului de la blocul meu

Azi am recenzat prin telefon o persoană care se afla la coadă la moaștele sfântului x. CNP-ul încă era facultativ.

De ce picură în Casa Poporului

casa poporului senat

Un accident umed a fost descoperit ieri, pe Facebook, în Parlament. Pentru că am apucat s-o cunosc pe mama Casei Poporului înainte să moară, vă invit să citiți un text din care veți afla și voi cum e când se sparge o țeavă în Palat, cum intră zăpada în birouri iarna, de ce unii zic că ar fi nevoie de termopane noi, câtă apă, curent și nervi consumă Casa Poporului ca să fie ceea ce este: locul în care cei mai iubiți fii ai poporului muncesc zi de zi pentru propășirea noastră, a tutulor.

Fără dosar cu șină la Consulatul Boliviei

20180224_105612

Aventurile birocratice din lumea care nu vrea să înțeleagă avantajele renunțării la vize turistice.

Dacă-ți iubești copilul

adam si eva

Dacă s-ar face un referendum pentru introducerea în Constituție a dreptului de a fi tras de curent, probabil mi-ar fi greu s-o conving pe mama să nu meargă să voteze. Dar pentru ăsta din 6-7 octombrie nu a trebuit să-i explic că dragostea are forme atât de diverse, încât nu e treaba omului s-o înghesuie într-un tipar alb-negru

Eu sunt lucrător sexual, legea e o curvă

sexworker

Interviu în 3 episoade cu „Profesoara”, una dintre cele mai vechi prostituate din București. Azi, începuturile – „Epoca de aur”, când comunismul tolera prostituția, marca era mai tare ca dolarul iar clientul era domn.

Diferența dintre șpagă și cadou, versiunea polițistului de la rutieră

malecon

O lecție de anticorupție de la doi români indignați, pentru doi polițiști cubanezi înfometați. Plus ultimele experiențe din Cuba, hai, luați de citiți, ca să plec și eu acasă 😉