De ce nu s-a mai listat Biserica Ortodoxă la bursă

Pentru că a mizat pe bunăvoința credincioșilor și a câștigat ;) Un articol din 2005, în care BOR își anunța intenția de a emite obligațiuni ca să strângă bani de Catedrală, și o dezvăluire de azi, în care se vede cum gândește un cap înzestrat cu harul afacerilor.

În 2005 scriam în Cotidianul articolul ăsta, despre cum intenționa, chipurile, Biserica Ortodoxă Română să emită obligațiuni ca să poată construi Catedrala neamului. Era evident un articol din categoria „nu ne doare gura să zicem”, pentru că nicio clipă BOR nu și-a pus problema să-și trasparentizeze finanțele, fie și de dragul mult doritei Catedrale. În plus ar fi fost vorba de niște bani luați cu împrumut, chiar și atunci.

Azi am citit pe Hotnews o stenogramă a discuțiilor purtate de Preafericitul Daniel cu preașmecherul Hrebenciuc. Hrebenciuc îi propunea lui Daniel să-i facă rost de un credit de 300 de milioane de euro de la banca portugheză denumită inspirat „Sfântul duh”…

Preaipocrizia sa i-a zis că nu e greu să obții un credit, că și de la bănci din România i s-ar fi propus destule, dar că el ar merge mai degrabă pe „bunăvoința” credincioșilor, și-l dădea exemplu pe un alt preașmecher, Neculai Onțanu, care dăruise deja Catedrala cu 10 milioane de lei din bugetul local.

Mai mult, Daniel ar fi vrut ca statul să garanteze acest credit, că deh, se știe, biserica e săracă și dacă intră cumva în incapacitate de plată, să fie acolo un frate mai mare plătitor. Timpul a demonstrat că știa Preafericitul ce știa, chiar dacă, modest, spunea în 2010 că vor construi pe măsură ce vor avea bani, iar când nu vor mai fi… vor cere 😀 După cât de alert se derulează lucrările la Catedrală cred că au cerut suficient de convingător.

Noi știm că până acum pe lângă Onțanu au mai dăruit câte 10 milioane de lei Liviu Negoiță, și Sorin Oprescu. De Boc nu mai vorbim, dar cine știe câte alte instituții ale statului n-or fi miluit cinstitele fețe bisericești cu câte un procent din PIB, că tot e al nostru, al tuturor.

E interesantă stenograma discuției Hrebenciuc-Daniel, dar mi s-ar părea de-a dreptul explozivă stenograma unei discuții interne din sânul conducerii BOR, când își votează bugetul anual 🙂

Mai jos aveți articolul publicat în Cotidianul, în septembrie 2005:

Biserica pe bursă

Biserica se gindeste sa emita obligatiuni pe piata financiara, ca sa poata construi Catedrala Neamului. Costul estimat pentru ridicarea edificiului dupa proiectul din 2001 ar fi scos din vistieria bisericii aproximativ 200 de milioane de euro.

Constructia, ce va fi ridicata in spatele Casei Poporului, este mai extinsa decit proiectele precedente ale catedralei, deci, foarte posibil, si mai scumpa. Pentru completarea sumelor donate deja de credinciosi in contul catedralei, biserica se gindeste chiar sa emita obligatiuni listate la bursa. Pentru asta va fi nevoie sa-si arate mai intii registrele financiare unei firme de audit.

Construirea Catedralei Neamului intra de saptamina viitoare in linie dreapta. Camera Deputatilor va aproba transferul terenului de 11 hectare, din spatele Parlamentului, in proprietatea bisericii, urmeaza lansarea unui nou concurs de arhitectura, obtinerea aprobarilor si inceperea constructiei propriu-zise. Parintele Constantin Stoica, purtatorul de cuvint al Patriarhiei Romane, spune ca nu se mai poate folosi nimic din vechiul proiect, mai modest, ce s-ar fi concretizat daca edificiul era amplasat pe Bulevardul Unirii, asa cum se credea in 2001. Pentru completarea donatiilor deja existente „Patriarhia se gindeste sa emita o emisiune de obligatiuni, de ce nu?”, ne-a declarat ieri parintele Stoica.

Audit in finantele bisericii

Lansarea unei emisiuni de obligatiuni ar fi precedata de un audit al finantelor bisericesti, pentru stabilirea puterii financiare de rascumparare a obligatiunilor, explica Stere Farmache, directorul Bursei de Valori Bucuresti. „Patriarhia e o institutie publica si poate folosi acest instrument, credinciosii avind astfel o dubla postura, sa-l slujeasca pe Dumnezeu si Piata financiara”, comenteaza Farmache.

Obligatiunile se vind in cadrul unei oferte publice, apoi se listeaza la bursa. Patriarhia ar trebui sa plateasca anual o dobinda cumparatorilor, iar la scadenta sa le rascumpere, adica sa inapoieze datoria. Farmache nu cunoaste un caz similar, de biserica listata la bursa, insa nu exclude ipoteza, desi este putin probabil ca biserica sa-si deschida registrele financiare unor laici.

1.700 de euro/metru patrat

Dupa ce, in prezenta Papei Ioan Paul al II-lea, a fost sfintita o cruce in Piata Unirii, unde a fost primul amplasament, catedrala s-a plimbat pe Bulevardul Unirii, apoi in Parcul Carol si, in final, pare sa se fi stabilit in spatele Casei Poporului. Nu lipsesc nici azi contestatarii. Asociatia Solidaritate pentru Libertatea de Constiinta anunta ca va ataca orice act prin care statul doneaza teren sau bani bisericii.

„E ilegal ca biserica sa primeasca fara licitatie si gratis un teren ce valoreaza 200 de milioane de euro, in centrul Capitalei”, spune Remus Cernea, reprezentantul asociatiei amintite. Arhitectul Augustin Ioan, autorul proiectului cistigator din 2001, spune ca valoarea terenului nu poate fi estimata, la fel si valoarea noii constructii, care va fi deosebita fata de vechiul proiect.

„Cind am cistigat noi, am estimat in mare ca valoarea ar ajunge la 200 de milioane de euro, dar proiectul cuprindea si alte cladiri anexe, o sala de conferinte o casa patriarhala, un hotel. Toate cam inghesuite, din cauza spatiului alocat in mijlocul bulevardului. Suma prevazuta in tarifarul Ordinului Arhitectilor pentru constructii exceptionale este de 1.700 de euro metrul patrat”, aproximeaza arhitectul Ioan.

Stil bizantin romanesc actualizat

La pretul constructiei se adauga picturile, de regula costisitoare. „Nu stim daca va costa mai mult sau mai putin de 200 de milioane in noua varianta. Acum lucram la caietul de sarcini pentru concurs. Avem un teren vast, acoperit cu verdeata, in acele locuri unde sint tunelele armatei, parcari si constructia propriu-zisa care se va intinde pe 7.000, maximum 10.000 de metri patrati”, dezvaluie parintele Stoica. Noul proiect trebuie sa aiba spatii anexe, cripte, sala de conferinte, capela si o resedinta pentru episcopul care va locui permanent acolo. Stilul constructiei va fi bizantin romanesc actualizat, tema de inspiratie fiind fosta Catedrala Mitropolitana de la Tirgoviste.

Megalomanie molipsitoare

Dupa 1989, si greco-catolicii si-au dorit o catedrala gigantica. Asemanata de critici cu un aerodrom, din cauza proiectului avangardist, turnurile Catedralei Greco-Catolice din Cluj trebuiau sa ajunga la 75 de metri deasupra solului. S-au ridicat doar noua metri din constructie. Proiectul initial a trebuit sa fie abandonat, dupa 13 ani de eforturi care au secat darnicia binefacatorilor. Doar rugaciunea mai continua pentru gasirea unei solutii mai ieftine si mai putin ambitioase.

Etichete: , , , , , ,

2 comentarii la “De ce nu s-a mai listat Biserica Ortodoxă la bursă” Subscribe

  1. Motanul Revoltat 13/01/2012 at 17:31 #

    Stenograma a aparut azi. Vineri 13:). Ati vazut cum l-a salutat IPS-ul pe Hrebenciuc? „Sa traiti!”;). De, i-a scapat pasarica IPS-ului:).

  2. Litereşicifre 14/01/2012 at 00:33 #

    Da, eficient popa ăsta… La cât de repede şi de bine merge treaba, la anu’ o să se audă bing-bang până la Unirii din clopotniţa aurită a Catedralei.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Miron Radu Paraschivescu, jurnalul unui comunist fără partid

Miron Radu Paraschivescu

Cine ar ști să se roage cu adevărat pentru sufletul meu decât o curvă – însemnările unui ratat oarecare din România secolului trecut. Miron Radu Paraschivescu, Jurnalul unui cobai

Perla Harghitei din Călărași (V)

noi

Povestea casei din lemn de la Harghita și minunații unguri de la Ecowoodenhouses care au construit-o

Visiting Transilvania: “Traditional roma people on the left!”

Port traditional la un copil care cersea in Sighisoara

Turul bisericilor fortificate săseşti din Transilvania a fost, pentru cei şase ziarişti, o ocazie să cunoască România reală, cu drumuri proaste, cu monumente dărăpănate, cu prea mulţi “roma people” în locuri în care li se spunea că au trăit “the saxons”, dar şi cu oameni ospitalieri şi calzi, cu mâncare multă şi gustoasă, şi cu peisaje fabuloase.

Restul de 60% e tăcere

deget

Portret colectiv al celor 60% absenți de la vot: Vine inspecția sanitară și o întreabă pe asistentă dacă anumite aparate de pe care trebuie să ia probe sunt dezinfectate. Asistenta zice că nu, că nu a avut timp. Inspectorul pune mâna pe soluție, dezinfectează aparatul, ia proba și pleacă mulțumit

Cum le iertăm greşiţilor noştri

Roland Jahn, intre dosarele Stasi

Şeful arhivelor Stasi din Berlin a aflat, când şi-a văzut dosarul, că avocatul care-l apăra era informatorul securităţii. Acum le predă lecţii de organizare şi de iertare trimişilor din ţările arabe care s-au trezit că au eliberat arhivele şi nu ştiu cum să le mânuiască

De ce picură în Casa Poporului

casa poporului senat

Un accident umed a fost descoperit ieri, pe Facebook, în Parlament. Pentru că am apucat s-o cunosc pe mama Casei Poporului înainte să moară, vă invit să citiți un text din care veți afla și voi cum e când se sparge o țeavă în Palat, cum intră zăpada în birouri iarna, de ce unii zic că ar fi nevoie de termopane noi, câtă apă, curent și nervi consumă Casa Poporului ca să fie ceea ce este: locul în care cei mai iubiți fii ai poporului muncesc zi de zi pentru propășirea noastră, a tutulor.