Scopul lor e comercial, al nostru care e?

Ce-i rămâne societății de făcut când nici justiția, nici CNA, nici dreptul la replică nu funcționează? Când presa funcționează pe principiul clanurilor mafiote - nu ești cu noi, ești împotriva noastră - ne mai rămâne o armă: telecomanda. Ar mai fi și gânditul liber, dar e mai greu.

Îmi povestea la un moment dat o prietenă, care trăiește în străinătate, cum i-a făcut Antena 3 viața amară pentru câteva zile, cu o emisiune despre cineva din familia ei care făcuse un accident. Cazul era vechi de ani de zile, dar atunci apăruse o persoană interesată să-l dezgroape, cu „dovezi” noi, deși totul fusese tranșat demult în justiție.  Prietena îmi spunea șocată ce telefoane a primit din țară după emisiune și că s-a temut pentru familia ei în acele clipe, deși se afla la mii de kilometri distanță și nu avea nicio legătură cu faptele petrecute atunci. A consultat un avocat ca să dea postul în judecată pentru afirmații mincinoase, dar ăla le-a spus că în România nu prea rezolvă nimic cu asta și că n-ar fi decât o pierdere de timp, bani, nervi și o oportunitate de a intra și mai mult în colții de argint ai televiziunii. Așa rămâne doar cu imaginea ei și a familiei apărută pe post, deși nu a întrebat-o nimeni dacă dorește asta. Cu atât mai puțin a întrebat-o cineva care este versiunea ei despre acea întâmplare.

M-a întrebat și pe mine „tu, ca ziaristă, ce mă sfătuiești?”. I-am spus cam același lucru ca și avocatul, deși îmi dădeam seama cât de frustrant trebuie să sune asta cuiva care se vede nedreptățit. Mai bine mergi pe burtă și aștepți să treacă. Să intre alții în gura presei și de tine să uite lumea.

În timpul ăsta Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) – organismul care nu numai că decide dacă proiectul tău de televiziune este suficient de moral ca să primească licență de emisie, ci te controlează și după aia să vadă dacă ai batista curată și unghiuțele tăiate – ce face?

O altă prietenă mi-a povestit cum firma ei a fost chemată la ordine de CNA și de un alt consiliu, care se ocupă, chipurile, cu moralitatea și etica din publicitate (!) – Consiliul Român pentru Publicitate – ca să dea socoteală despre un clip în care fusese folosit ca actor un animal de companie. Niște telespectatori, chipurile, sesizaseră CNA sau CRP ăsta, pe motiv că reclama respectivă le traumatizase nepoții. Cele două consilii au convocat un alt treilea, format din „specialiști” în audiovizual și în comportamentul animalelor, și au pierdut o zi din viețile lor și din banii noștri ca să studieze imaginile și să decidă dacă animalul din spot fusese traumatizat sau era doar dresat să joace așa. Slavă zeului animalelor de companie, cele trei consilii reunite au decis că reclamațiile telespectatorilor sensibili nu erau întemeiate.

Astăzi, însă, CNA a pedepsit „exemplar” postul Antena 1, pentru difuzarea în buclă a bucilor domnului Emil Boc. Cu suspendarea, timp de 10 minute, a emisiei între orele 19.00 și 19.10. Deci Antena 1 a dat curul lui Boc pe post, și e pedepsită să țină un moment de reculegere de 10 minute pentru asta. OTV, care a făcut același lucru, va plăti o amendă de 200.000 de lei, doar pentru că n-a fost suficient de rapid s-o dea primul, ci al doilea după Antenă. Deh, exclusivitatea și rapiditatea trebuie încurajate. Iar curul lui Boc rămâne cel mai disputat și discutat subiect din presa română de după proteste și troiene. Dacă dați acum o căutare pe Google veți găsi aproape 50.000 de rezultate pentru „bucile lui Boc” și peste 800.000 de rezultate pentru „curul lui Boc”.

În fața CNA reprezentanții Antena 1 au motivat difuzarea torsului premierului cam așa: „că imaginile sunt de interes public, pentru că dacă primului ministru i se poate întâmpla așa ceva, oricine dintre noi poate păți lucruri mult mai grave”. Ironic. Păi ce să mai aștepte un cetățean simplu, lezat în imaginea și viața lui privată de vreo televiziune, dacă însuși primul ministru a rămas cu onoarea pătată, chiar și după intervenția acelei instituții a statului care veghează la sănătatea audiovizuală a națiunii?

Unii nu înțeleg de ce Boc nu a reacționat personal, să-și ceară dreptatea în justiție. Să ne amintim de doamna Ana Birchall, celebra membră PSD care va rămâne în mentalul colectiv și în rezultatele căutărilor pe Google ca tipa aia frumoasă care i-ar fi făcut blowjob lui Geoană. L-a dat în judecată pe ziaristul respectiv și a câștigat, dar ce a pățit ăla? E bine mersi ziarist, nu? Ce te faci cu restul publicațiilor, cu memoria internetului și a oamenilor?

Sigur, acum a picat CNA la mijloc, și toată lumea strigă că nu e suficient de potent în lupta cu televiziunile comerciale. Problema de fond e că același tip de comportament îl au și publicațiile, tabloide sau quality. Amintiți-vă de cazul tipului care înțepa femeile cu un ac în tramvai. Ziarul Adevărul a declanșat o adevărată vânătoare la adresa familiei nefericitului care-și pierduse mințile. Întâmplător am auzit de la o cunoștință comună despre calvarul prin care a trecut soția lui, exact din cauza acestui comportament agresiv al ziariștilor. Deși femeia aia nu avea nicio vină.

Indiferent ce sancțiuni s-ar da în ecuația asta există doi vinovați. Ziariștii care acceptă să facă astfel de jocuri (a ne scuti cu interesul public), dar și publicul care se uită.  Presa acționează azi în România precum clanurile mafiote. Dacă nu ești în gașcă cu unii ești vânat și desființat pentru că ești cu ceilalți. Și dacă presa scrisă a murit și din cauza campaniilor murdare, a șantajului și a minciunilor, televiziunile ar trebui să se gândească la faptul că urmează fidel aceeași rețetă. Idem și pentru online.

Este de asemenea și o lecție pentru politicieni. Dacă presa a ajuns așa li se datorează și lor, pentru că și-au băgat și mâinile și picioarele în ea. Iar pentru faptul că instituțiile statului și justiția nu funcționează nici măcar ca să le repare lor onoarea iarăși este ceva ce li se datorează. Acest stat este și opera lor.

Da, sancțiunile din Legea audiovizualului poate că nu sunt pe placul cetățenilor însetați de sânge, dar într-o societate democratică, în care libertatea de exprimare e un drept fundamental atât se poate. Am auzit azi revoltați care cereau să fie desființate, închise antenele, șterse de pe fața pământului. Eu aș propune altceva. Ce-ar fi ca noi, ăștia indignați, să nu ne mai uităm la acele emisiuni care ne lezează principiile de viață? Știți ce de lucruri minunate așteaptă să fie explorate în timpul ăla pe care noi îl petrecem cablați la mizeriile care se difuzează pe TV? Iar boicotul telespectatorilor o să-i usture mult mai tare pe patronii de televiziuni, decât sancțiunile palide de la CNA.

Pentru că, „Antena Group are doar obiective financiare – nu are obiective politice sau de altă natură. Scopul nostru e pur comercial”, a declarat azi la CNA Adrian Nanulescu, director general Antena Group. Scopul nostru, al telespectatorilor, care e?

Etichete: , , , , , , ,

35 comentarii la “Scopul lor e comercial, al nostru care e?” Subscribe

  1. andra 20/02/2012 at 04:23 #

    Dolo , Motanul Negru are dreptate – Boc nu trebuie sa taca malc – Injuria devine validata de lipsa de reactie.
    Sunt doua problemensi jumatate.
    1.Oricine , de la un copil dintr-un satuc paraginit pina la un Voiculescu au dreptul la demnitatea imaginii. Eu ii detest imens pe Voiculescu, Iliescu, Miron Cozma et comp. dar nu as avea nici o satisfactie sa ii vad umiliti fizic la televizor.
    2.Boc a fost la vremea lui un copil dintr-un satuc paraginit dar a ajuns Prim Ministrul Romaniei -prin filmul respectiv este lezata si demnitatea institutiei pe care a servit-o Boc.
    0.5 Jumatatea de problema – Scuza-mi inocenta, dar ce va impiedica frate ca ziaristi sa va delimitati si decontaminati de cei care au orchestrat spurcaciunea si care va mizeresc profesia?

    • Umoristu 20/02/2012 at 09:23 #

      @andra
      Lasind la o parte fundul rozaliu si mic-mic a lui Boc, „demnitatea institutiei servita de Boc (adica cea de prim -ministru al RO) a fost muuuuuuuuult mai lezata si mai ciufulita si mai dezdemnitata prin insusi faptul ca a servit-o un „animal de companie” prezindetial numit Emil Boc:))))

      • andra 20/02/2012 at 14:55 #

        Dolo,
        eu nu le iau apararea lui Boc si Basescu – dar ca lucrurile sa mearga bine trebuie sa te iei in serios – nu poti lua in serios o tara a carei prim ministri sunt facuti de cacao la modul acesta de presa .
        Cred ca zicem cam acelasi lucru de fapt.
        Boc si Basescu sunt incompetenti dar asta nu inseamna ca institutiile guvernamentale si prezidentiale trebuie distruse.
        Daca presa il umileste ei de ce sa nu umileasca presa? Si uite asa avem un perpetuum mobil.

        • andra 20/02/2012 at 14:55 #

          perpetuum mobile

    • Dollo 20/02/2012 at 10:28 #

      Păi unii s-au delimitat oficial, partea proastă e că nu prea mai sunt în măsură să arunce piatra.

  2. dumitru 21/02/2012 at 18:57 #

    Avem CNA avem CRP dar ce folos atita timp cit ei sunt platiti din bani nostri sa apere audenta mogulilor .Ne miram ca straini ne fac tigani ,cind ei vad pe ecranele noastre, certurile ca la usa cortului dintre politicieni . Sar cite patru
    cu gura pe unul,iar moderatorul i-i atita de nu se mai intelege nimic Cind pe ecrane sunt date numai crime ,spargeri de locuinte,batai,violuri si mai sunt si descrise cu lux de amanunt ,sa invete si alti ,Cind sunt promovate toate fufele dzbracate si smecheri parveniti ca modele de viata pentru copii nostri.

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Suntem mai proști decât ne credem, dar ne și cam place

ignoranta

Oamenii sunt mai puțin înclinați să caute informații după ce află că se înșală, deoarece le place să se simtă bine, nu incompetenți. În plus, când li se confirmă părerile, chiar false, creierul lor secretă dopamină și se simt ca atunci când fac sex sau mănâncă ciocolată.

Jadranska magistrala

drum4

Este motivul care ar trebui să vă ducă în Croația, drumul cel mai frumos spre o destinație care nu face decât să confirme preludiul ăsta auto, suspendat între munte și mare.

Mama mi-a zis să nu mă duc, dar eu nu și nu…

parapanta3

Cu parapanta e ca și cu un bărbat, prima dată nu e bine, dar ceva te face să mai vrei măcar o dată 😉

Diferența dintre șpagă și cadou, versiunea polițistului de la rutieră

malecon

O lecție de anticorupție de la doi români indignați, pentru doi polițiști cubanezi înfometați. Plus ultimele experiențe din Cuba, hai, luați de citiți, ca să plec și eu acasă 😉

Cum se aproba un film pe vremea lui Ceaușescu

gabriela petre

Povestește Mihai Constantinescu, regizor care și-a început cariera cu niște pușcărie pentru delict de opinie, a stat pe bară zece ani după asta, fiindu-i interzis să lucreze în branșă, apoi a făcut un balet ideologic ca să nu-i fie rușine azi cu filmele semnate în vremea aia

Regrete eterne fără semnul exclamării

Discuție despre pronumele de politețe pe marginea unei jerbe mortuare în Piața de flori George Coșbuc: se zice „nu vă vom uita niciodată” sau „nu te vom uita, fată?” 😉