Ce pățești când deguști prea multe vinuri

Am amestecat aseară patru soiuri de vinuri din Transilvania și am visat în culori :)

N -am încercat până acum droguri sau alte stimulente gen, dar astă noapte am visat în culori cele mai fantastice imagini, și asta după ce am amestecat vreo patru soiuri de vin la o degustare la care am fost aseară.

*Această postare ar putea intra în categoria promo, dacă aș avea o astfel de categorie sau dacă aș fi avut foloase materiale de pe urma ei. Nu e cazul. Menționez asta din start ca să nu avem vorbe la final 🙂

Așadar, aseară s-a lansat un nou nume de vin din Transilvania – Liliac – ca urmare a achiziționării podgoriei Lechința de către firma austriacă amb Wine Company. Nu sunt specialistă în vinuri, chiar dacă îmi plac alea roșii în special, deci n-aș putea să mă aventurez să fac niște descrieri profesionale. Pot să vă spun doar ce am băut aseară, ca să înțelegeți de ce am visat în culori.

Așadar, am început cu un rose, cam sec și înecăcios după gustul meu, probabil și după gustul altora, de vreme ce în pahare puseseră câte o zmeurică. L-am mai atenuat cu bucățele de brânză cu mucegai, care te îmbia de pe mese.

Al doilea pahar a fost de Fetească regală, mai ușor, demidulce chiar, comparativ cu rose-ul de mai devreme. Tot cu brânză a mers, doar că dispăruse mucegaiul de pe ea, și avea un miros suspect de picioare nespălate.  Bună brânza, oricum.

La al treilea pahar, tot un vin alb, dar din categoria Sauvignon blanc, chelnerii au început să mișune prin încăpere cu niște oglinzi pe care stăteau mici tartine cu foie gras. Ca una obișnuită cu pate-ul de conservă, cu mult șorici de porc în compoziție, pot să spun că foie gras-ul mi s-a părut o experiență prea puternică. Papilele mele gustative au preferat să revină la brânza mirositoare de mai devreme. Vinul a fost ok, dar nu am mai distins diferența între Sauvignon și Fetească.

Al treilea a fost vinul roșu, un Merlot, aș zice demisec, după gust, destul de ușor, băubil. Brânza se terminase, dar chelnerii au apărut cu alte oglinzi, pe care stăteau niște mici „hapuri” din pastă cu creveți, icre negre sau măsline tocate. Bune. Toate. Dar nu se mai potriveau cu vinul roșu.

La final, dar cel mai interesant după părerea mea de necunoscătoare, a fost vinul de desert, foarte dulce, licoros, și foarte parfumat. Mirosea a stafide. Din prezentare am înțeles că vinul ăsta se face printr-o metodă nouă în România, strugurii se culeg și se întind pe niște rafturi din paie, pe care sunt înghețați.

Nu știu cărei piețe i se adresează noua casă de vinuri, aș tinde să cred că austriecii vor să vândă în afară ceva cu nume de Transilvania – un dar de la Dumnezeu, după cum s-a exprimat aseară reprezentantul firmei – pentru că prețurile afișate pe site-ul casei de vinuri sunt cam piperate după părerea mea. Merlot-ul de exemplu costă vreo 98 de RON, or eu ca amatoare de vin roșu pot să spun că am găsit vinuri bune roșii, la maximum 30-45 de RON pe piață. Vinul de desert costă vreo 65 de RON la ei (plus adaosul comerciantului, probabil ajunge la mai mult), iar cele albe se învârt cam la 36 de RON.

Ei, chiar dacă am degustat atâtea soiuri (nu vă imaginați că am băut pahare întregi, ci doar mici cantități pe fundul paharului), am plecat bine-mersi de acolo, cu metroul, iar dimineață nu m-a durut capul. Totuși, am petrecut astă noapte în compania unor personaje fantastice, din filme și nu numai, am visat prăjituri în culori, care se transformau în flori exotice și niște oameni care se dădeau în carusele colorate. O feerie, vă zic! Nu știu ce au pus oamenii ăia în vinuri, dar au avut un efect interesant asupra creierului meu. Când aveți chef de o experiență din asta colorată, beți câte o gură din vinuri diverse și o să vă treziți bine dispuși a doua zi. Sau mergeți la biserică, am auzit că vinul popesc tot o amestecătură e 🙂

Etichete: , , , ,

14 comentarii la “Ce pățești când deguști prea multe vinuri” Subscribe

  1. Xanaxdoo 23/03/2012 at 10:55 #

    Adica tu de obicei nu visezi in culori? Trebuie sa te aducem la degustat de vinuri in Ungaria – anul trecut de ziua mea, am fost in zona Pécs-Villány (vinuri rosii). Meniul de degustari avea posibilitatea de a degusta 3, 5 sau 7 vinuri. Eu, crezind ca se aduce vinul in paharele de tuica, m-am inscris pentru varianta de 5 vinuri, omul meu la varianta de 7. Cind insa am vazut ca paharul de degustare contine vreo 200 ml, repede am schimbat comanda pentru meniul de 3, ca aduce ghinion sa lasi vinul in pahar, nu?. A fost o experienta foarte misto – vinurile veneau cu platou de porcarii sau brinza, cum voiai. Singura critica a venit de la omul meu, care a spus ca trebuie sa repete experienta, dar nu cu mine, care ma pilesc usor, ci cu oameni mai vajnici.

    • Dollo 23/03/2012 at 11:05 #

      Mult 200 de ml, aseară paharele alea erau umplute așa cam pe sfert, dar tot a fost mult la final, îmi simțeam picioarele cam grele.
      Tu visezi mereu în culori? Fericito 😛

      • Xanaxdoo 23/03/2012 at 11:40 #

        Da, visez in culori, credeam ca asta e norma, serios vorbind. De-aia m-oi fi trezind mereu obosita, ca e complicata viata onirica folosind atita Tehnicolor?

  2. brontozaurel 23/03/2012 at 11:09 #

    Da’ parca la degustare de alcooale trebuia sa scuipi dupa ce gustai 😕 Tocmai ca sa nu visezi asa…

    • Dollo 23/03/2012 at 11:15 #

      Păi n-a fost degustare din aia profi, a fost o lansare de vin pentru profani. Cum să scuipi bunătate de licoare?:) Nici ei nu s-au gândit că n-o să-l înghiți, că altfel amplasau niște găleți pe lângă mese 😉

      • mixy 23/03/2012 at 11:32 #

        ei, și-acum visează în culori toți profanii, cum că le-ar prinde bine o invitație la degustare… :))

        • Dollo 23/03/2012 at 11:44 #

          tre să fii profan autorizat 😛

  3. mircea 23/03/2012 at 11:41 #

    Io am fo’ pe vremuri la o degustare de vinuri la motelul Struguras de linga Chisinau. Si cum aveam si vreo 18-19 ani, iti dai seama ca la final am fost teapan ca o ranga…

    • Dollo 23/03/2012 at 11:45 #

      ah, de la Chișinău am și eu amintiri foarte alcoolizate

  4. Lucian 24/03/2012 at 15:05 #

    Deja când ai spus Sauvignon blanc m-ai pierdut de am început să văd în culori mai aprinse decât văd de obicei :)).
    Deş am primit la viaţa mea câteva invitaţii la degustări, din nefericire, nu am reuşit niciodată să le onorez. Dar parcă merge altfel o „degustare” cu colegii de cameră, în cămin. Zic eu…

    • Crestin bun 26/03/2012 at 17:48 #

      dupa al treilea pahar a urmat tot al treilea :))
      articolul l-ai scris aseara, sau dupa somn ?

  5. Adrian 27/03/2012 at 14:10 #

    Foarte scumpe avand in vedere ca sunt niste noname-uri (cine a auzit pana acum de podgoria Lechinta, heh?). Metoda o fi ea noua in Romania dar in Franta se practica inghetarea strugurilor de multa vreme. Oricum, cu 70-80 RON gasesti chiar si in Romania o sticla de Sauternes (in Franta se gaseste chiar si la 10 euro/st) care e etalonul mondial in ce priveste vinurile licoroase pentru desert.

    • Dollo 27/03/2012 at 14:19 #

      Deci n-ai stat degeaba prin Franța aia 😉

      • Adrian 27/03/2012 at 14:25 #

        Ahhh, m-ai prins!

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Respect pentru sfânta prostie națională

prostie

Senatorii Ficățel și Miki Șpagă vor să ne oblige să le arătăm respect, printr-o lege care ne va măsura sentimentele și va sancționa prompt abaterile de la sentimentele sănătoase, naționale, de iubire și respect față de tot ce e românesc, creștin și … tricolor

În așteptarea telefonului de la Angela Merkel

tausance-bun

Ce mai face echipa care l-a ajutat pe Iohannis să strângă un milion de like-uri pe Facebook și să ajungă președinte

Prezență inedită a lui Budha la răstignirea lui Iisus la București

soldati-jandarmi

Un Pilat din Pont grăsuț și chel a stârnit polemici în rândul audienței de la răstignirea lui Iisus – ediția 2014

De ce ea?

tarau-victoriei-an

Povestea neromanțată a unei românce care a făcut pușcărie nevinovată, ca urmare a unui lanț de erori judiciare, deschis în 2000 de o anchetă a procurorului Cristian Panait, închis abia după 15 ani de procese

Casa Becali, fostă Groza, fostă Auschnit, fostă Manu

Palatul lui Becali din București

“Intrați, bey, fotografiați ce vreți voi, vizitați tot, mi se rupe! O să văd eu ce-o să scrieți după aia, dacă sunteți cu sufletul curat… Intrați, faceți ce vreți, numa’ să nu furați!”. Așa ne-a primit Gigi Becali în curtea casei sale din Aleea Alexandru nr.1

Plasturii lui Negoiță – cât au costat și de ce s-au dezlipit

lipire-plasturi

50.000 de bucățele de „not so safety walk” cumpărate de la 3M au fost lipite bucată cu bucată de oamenii ADPB, pare-se la fel de prost cum a fost gândită toată lucrarea de pe Bulevardul Unirii