Facebook down, books up*

Credeți că mai e nevoie să interzicem cărțile „subversive” în epoca Facebook? :D Câte ați apucat să citiți din cele 100 interzise de-a lungul timpului pe diverse motive?

* pe sistemul „Jos mafia, sus patria!”, trăiască domnul Vadim, sărumâna! 🙂

Indisponibilitatea temporară a Facebook de azi m-a făcut să mă gândesc ce triști am devenit. La 9 dimineața, la cafea, să intri în fibrilații din cauza unui site care-ți dădea impresia până atunci că te ține în viață, e ultima dovadă a faptului că „paradigma comunicării” în societatea de azi nu mai are nevoie decât de un ștecher și o priză. Întâmplarea a făcut ca în aceeași fereastră de timp să primesc pe email (slavă Domnului că Internetul mergea 😉 ) o listă a cărților interzise de-a lungul timpului în diverse locuri din lume, ca să nu le dea de gândit oamenilor. Vă imaginați azi o astfel de posibilitate, să interzici o carte? Eu nu. Și motivația mi-a venit ceva mai târziu, când „s-a dat drumul la Fb” și am citit comentariile belicoase ale unora. Printre care și unul de genul: „Am crezut că nenorociții au început cu Fb. Vor să ne pună pumnul în gură!”. E vorba despre nenorociții de la putere, firește.

Nu mai e nevoie, deci, să interzici cărțile, ele sunt deja inutile în era Facebook. Oamenii și-au găsit alte surse de „lumină”.

Revenind la lista aia, am constatat că am citit unele dintre ele chiar în plină dictatură comunistă. De exemplu prima carte citită de mine vreodată a fost Coliba Unchiului Tom, pe care o regăsesc pe lista interziselor din motive politice. Cartea aia mi-a deschis mie (elevă în clasa a 4-a pe atunci) gustul pentru citit. Gust pe care l-am mai pierdut ulterior, odată cu căderea cenzurii comuniste și cu apariția Internetului și a Fb. Ironic, nu?

Pentru mine a fost un exercițiu interesant azi, așa că vă propun și vouă să studiați lista – publicată în cartea 100 cărţi interzise, de Nicholas J. Karolides, Margaret Bald, Dawn B. Sova, Editura Paralela 45, Piteşti, 2007 – și să spuneți câte ați citit din ea.

Pentru cei care sunteți în clubul cărții, am și o rugăminte de la Andreea (că ea mi-a trimis lista): să alegem o carte pe care am citit-o toți de pe listă, și s-o dezbatem într-o zi la club. Ce ziceți?

Lista e luată de aici. Anul din paranteză se referă la data publicării. Eu le-am bolduit pe cele pe care le-am citit.

I. Din motive politice

Abatorul cinci (1969) – Kurt Vonnegut
Americanul cel urât (1958) – William J. Lederer şi Eugene Burdick
Andersonville (1955) – MacKinlay Kantor
Aeropagitica (1644) – John Milton
Arhipeleagul Gulag (1973) – Aleksandr Soljeniţîn
Băiatul negru (1945) – Richard Wright
Coliba unchiului Tom (1852) – Harriet Beecher Stowe
Doctor Jivago (1957) – Boris Pasternak
Drepturile omului (1791) – Thomas Paine
Eu sunt momeala (1977) – Robert Cormier
Farsa secolului XX (1975) – Arthur R. Butz
Ferma animalelor (1945) – George Orwell
Fiica lui Burger (1979) – Nadine Gordimer
Fructele mâniei (1939) – John Steinbeck
În spiritul calului sălbatic (1983) – Peter Matthiessen
Johnny şi-a luat puşca (1939) – Dalton Trumbo
Lupta mea / Mein Kampf (1925) – Adolf Hitler
Manifestul Partidului Comunist (1848) – Karl Marx şi Friedrich Engels
1984 (1949) – George Orwell
Pe frontul de vest, nimic nou (1928) – Erich Maria Remarque
Principele (1532) – Niccolo Machiavelli
Relaţiile dintre Stele Unite şi Vietnam, 1945-1967 (1971) – Departamentul de Apărare al SUA
Ţara celor liberi: O istorie a Statelor Uniter ale Americii (1965) – John W. Caughey şi alţii
Un interval rezonabil (1977) – Frank Snepp
Vânătorul de spioni (1987) – Peter Wright

II. Din motive religioase

Biblia
Biserica: Harismă şi putere (1981) – Leonardo Boff
Cele nouăzeci şi cinci de teze (1517) – Martin Luther
Copiii de pe ulicioară (1959) – Naguib Mahfouz
Coranul (sec. VII)
Despre infinitatea universului şi a lumilor (1548) – Giordano Bruno
Dialog despre cele două sisteme principale ale lumii (1632) – Galileo Galilei
Doctrina sângeroasă a persecuţiei (1644) – Roger Williams
Epoca raţiunii (1794) – Thomas Paine
Eseuri (1580) – Michel de Montaigne
Faţa nevăzută a Evei: Femeile în lumea arabă (1977) – Nawal El Saadawi
Ghidul rătăciţilor (1197) – Moses Maimonides
Infailibil? O investigaţie (1970) – Hang Küng
Noul Testament (1526) – William Tyndale
Oliver Twist (1838) – Charles Dickens
Originea speciilor (1859) – Charles Darwin
Popol Vuh (cca. 1000-1550)
Religia în limitele raţiunii pure (1793) – Immanuel Kant
Restaurarea creştinismului (1552) – Michael Servetus
Roşu şi negru (1831) – Stendhal
Ruşine (1993) – Taslima Nasrin
Suferinţele tânărului Werther (1774) – Johann Wolfgang Goethe
Talmudul (cca. 200-500)
Ultima ispitire a lui Isus (1953) – Nikos Kazantzakis
Versetele satanice (1988) – Salman Rushdie

III. Din motive sexuale

1001 nopţi (1881) – Sir Richard Burton (traducere în engleză)
Amantul doamnei Chatterley (1928) – D.H. Lawrence
Amber, pentru totdeauna (1944) – Kathleen Winsor
Amintiri din ţinutul Hecate (1946) – Edmund Wilson
Ars amatoria (cca. 1) – Ovidiu
Candide (1759) – Voltaire
Cei mai albaştri ochi (1970) – Toni Morrison
Confesiuni (1884) – Jean-Jacques Rousseau
Decameronul (sec. XIV) – Giovanni Boccaccio
Doamna Bovary (1857) – Gustave Flaubert
Fanny Hill sau Memoriile unei femei uşoare (1748) – John Cleland
Femei îndrăgostite (1920) – D.H. Lawrence
Grupul (1963) – Mary McCarthy
Fugi, Rabbit! (1960) – John Updike
Jude neştiutul (1895) – Thomas Hardy
Kama Sutra (300 î. Hr.) – Vatsyayana
Lolita (1955) – Vladimir Nabokov
Moll Flanders (1722) – Daniel Defoe
O tragedie americană (1925) – Theodore Dreiser
Pamela, sau Virtutea răsplătită (1740) – Samuel Richardson
Pentru totdeauna (1975) – Judy Blume
Peyton Place (1956) – Grace Metalious
Sanctuar (1931) – William Faulkner
Tropicul cancerului (1934) – Henry Miller
Ulise (1918) – James Joyce

IV. Din motive sociale

Autobiografia lui Benjamin Franklin (1791) – Benjamin Franklin
Aventurile lui Huckleberry Finn (1884) – Mark Twain
Băiatul în ţara făgăduinţei (1965) – Claude Brown
Catch-22 (1961) – Joseph Heller
Clopotul de sticlă (1963) – Sylvia Plath
Cu gândul la Annie (1982) – Nancy Garden
Cujo (1981) – Stephen King
De veghe în lanul de secară (1951) – J.D. Salinger
Du-te şi-ntreab-o pe Alice (1971) – anonim
Fahrenheit 451 (1953) – Ray Bradbury
Fire de iarbă (1855) – Walt Whitman
Întîlnire în Samarra (1934) – John O’Hara
Jurnalul Annei Frank (1947) – Anne Frank
Litera stacojie (1850) – Nathaniel Hawthorne
Minunata lume nouă (1932) – Aldous Huxley (o citesc acum)
Negru ca mine (1961) – John Howard Griffin
O altă ţară (1962) – James Baldwin
Oameni şi şoareci (1937) – John Steinbeck
Portocala mecanică (1962) – Anthony Burgess
Povestiri din Canterbury (1387-1400) – Geoffrey Chaucer
Prînzul dezgolit (1959) – William Seward Burroughs
Să ucizi o pasăre cîntătoare (1960) – Harper Lee
Ultima ieşire spre Brooklyn (1964) – Hubert Selby Jr.
Urletul şi alte poeme (1956) – Allen Ginsberg
Zbor deasupra unui cuib de cuci (1962) – Ken Kesey

 

Huh, ce puține am citit din listă. Ce superficială sunt!

Tags: , , ,

31 Responses to “Facebook down, books up*” Subscribe

  1. Alexandra 08/03/2012 at 09:13 #

    De multe din carti am auzit, unele sunt in to-read-list, insa nu am citit pana acum decat una singura: Zbor deasupra unui cuib de cuci. On the bright side, am vazut o gramada de titluri care ma intereseaza, asadar iata ce de carti bune mai am inca de citit! 🙂

Leave a Reply

Oldies but goldies

De unde ne informăm în epoca dezinformării

informare

Câteva metode de informare alternativă și de verificare a știrilor, pentru aceia debusolați și preocupați să nu se lase manipulați de presă.

Vinales, seva eco-bio a Cubei

vinales20

Dar ce căutași, maică, taman în Cuba? l-am întrebat noi pe albanez. Și el nu pricepea ce-l întrebăm, dar râdea la noi. Noroc că nevastă-sa mai scăpa câteva cuvinte englezești și până la urmă ne-a arătat stâlpii casei, a bătut cu mâna în ei și am priceput că albanil nu era albanez, ci zidar.

(II) Prostituatele, distracție și sursă de venit pentru polițiști

politie-prostituate

Partea a doua din interviul cu „Profesoara”, una dintre cele mai vechi prostituate din București. După anii de glorie din comunism și zorii revoluției capitaliste, vin anii de hărțuire democratică din partea poliției și jandarmeriei

De ce ea? (3)

tarau-victoriei

Viața de după: reabilitarea, mai grea decât pușcăria, a muncit la negru pentru că nu o angaja nimeni, victoria de la CEDO și rejudecarea procesului în țară, pierderea și regăsirea dosarului, apariția unor „victime” noi atrase de ideea de potențial câștig, facultatea de drept, doctoratul și victoria finală.

Pe barba mea, poliția face ce vrea

barba

În era datelor biometrice, în care computerul face recunoașteri faciale chiar și sub burka, poliția română îi refuză unui bucureștean înnoirea permisului de conducere pentru că nu vrea să-și radă barba

Fără dosar cu șină la Consulatul Boliviei

20180224_105612

Aventurile birocratice din lumea care nu vrea să înțeleagă avantajele renunțării la vize turistice.