Cardul de infidelitate/sau de ce n-o să mă mai duc la Cora

Cum mi-a furat Cora de pe cardul de fidelitate mai bine de 3000 de puncte strânse cu sudoarea cardului bancar, timp de un an de zile.

Ieri am fost la cumpărături la Cora Pantelimon, cred că prima dată pe anul ăsta. În anii trecuți le eram clientă cel puțin de două ori pe lună, am card de fidelitate, adunam puncte ca o furnicuță și contribuiam cu sume de la 2-300 de lei în sus la biznisul lor, cu fiecare vizită. În a doua jumătate a anului am rărit vizitele acolo, din diverse motive. Am fost și plecată mai mult din țară, apoi mama făcuse o pasiune pentru Auchan, am zis să mai vedem și cum arată rafturile de la Real și de câteva ori am ajuns la alte Cora, din alte cartiere. Bref, cred că e mai bine de jumătate de an de când nu m-am mai dus pe la Cora Pantelimon.

Dar, ca o constantă a relației mele cu ei a fost acest card de fidelitate, pe care timp de un an am tot adăugat puncte. De fiecare dată când intram la ei în magazin mai aruncam un ochi pe rafturile cu obiecte care se pot lua pe puncte, și de fiecare dată vedeam că nu mă interesează nimic de acolo. În general sunt  nimicuri. Ce părea mai interesant, obiecte mai „valoroase”, erau de la 3-4000 de puncte în sus. Or eu abia am strâns vreo 3000 de puncte în toată perioada mea de „fidelitate”, fără să mă fi atins de ele vreodată până atunci.

Ieri când am intrat am remarcat un set de pahare pentru apă, de care m-a lovit brusc nevoia. La mine în casă se sparg paharele de parcă sunt atinse de duhuri rele. Niciun set de pahare avute de-a lungul timpului nu mi-a rămas întreg, așa că  acum cred că am vreo cinci-șase feluri de pahare, unicele supraviețuitoare ale unor perechi de câte șase. Paharele disponibile pe puncte erau vreo 3500 de puncte, și mi-am făcut eu socoteala că ar fi o bună ocazie să beneficiez și eu cumva de pe urma fidelității mele față de Cora.

Când am ieșit din magazin, după umplerea coșului de rigoare, am constatat cu stupoare că pe bon nu aveam decât un maxim de 275 de puncte, primite probabil la ultima vizită acolo. Trădare! am zis, și m-am dus întinsă la doamna de la ghișeul de puncte. Eram sigură că în lipsa mea, un om de bine din staff-ul lor mi-a subtilizat punctele adunate cu sudoarea cardului, atâta amar de timp.

Când colo, ce credeți că îmi zice doamna?

– Ziua dumneavoastră e în iulie, da?

– Da, și?

– Păi cardurile au perioada de aniversare la o lună după ziua dumneavoastră de naștere. Dacă nu folosiți punctele într-un an, până în luna dumneavoastră de naștere plus 30 de zile după, le pierdeți. Se resetează cardul și o luați de la zero.

– Dar nu e normal așa ceva, de vreme ce sunt puncte strânse din cumpărăturile mele, poate am vrut să adun mai multe ca să cumpăr ceva mai consistent…

– Asta e regula, să țineți minte data viitoare.

Da, după asta m-am dus să mă uit pe regulamentul ăla al lor întins de multe pagini, pe care, iată, îl semnasem ca primarul.  Așa zicea acolo, e foarte posibil ca să fi scris asta de la bun început pe contractul semnat când mi-a dat cardul, eu nu mai țin minte. Deși citesc de regulă hârtiile de care le semnez, iată că de data asta am luat țeapă. Mă deranjează însă principiul, pentru că e evident o măgărie făcută doar ca să te silească să cumperi cât mai mult, indiferent de nevoi. În timp ce tu, fraierul de cumpărător, crezi că uite, dacă ești suficient de fidel o perioadă, și strângător, vei avea un beneficiu de pe urma fidelității tale. No, acuma nici că mai calc pe acolo. Sigur că eu sunt de vină, că nu am citit, nu am fost atentă, bla, bla, dar nici nu mă interesează să mai cumpăr ceva de la unii care aplică astfel de măgării în relația cu clientul.

Cardul Cora a fost sigurul de felul ăsta făcut la un supermarket. În general nu mă interesează să-mi dau datele personale lanțurilor de retail, tocmai pentru că mă știu infidelă la capitolul ăsta. Iar pe ei îi bănuiesc că sunt nu tocmai siguri în manipularea datelor personale. Mai am un card căpătat cu mulți ani în urmă, de la Gima, pe care îl folosesc foarte rar, când mai fac cumpărături acolo, pentru că ăla oferă reducere la anumite produse. Dar la Cora când ai o reducere datorită cardului ei îți dau un soi de bon valoric, pe care îl poți folosi în săptămâna următoare, ca să cumperi altceva, tot de la ei. Or bonurile alea de regulă se pierd, fiind tot din hârtie din aia imprimabilă de casă de marcat. Iar eu nu mă duc la cumpărături ca să folosesc niște bonuri, ci ca să cumpăr ce și când am nevoie.

Nu pot decât să le urez, deci, să aibă cât mai mulți clienți care să nu-mi semene, care să cumpere mult și des, să-și folosească punctele de pe cardul de fidelitate, și să mănânce și să bea mult în incinta magazinului, printre rafturi, așa cum sunt sigură că o fac mulți, de vreme ce magazinul a considerat util să amplaseze dozatoare de apă „pentru confortul dumneavoastră”, ca să descurajeze furtul de apă din magazin. Dar, dacă au rezolvat furturile de apă n-au cum să le rezolve și pe alea de sucuri, bere, dulciuri sau alte mărfuri pe care rumânii pofticioși simt nevoia să le încerce înainte de a ajunge la casă.

Așadar, dragi comercianți de la Cora, una care v-a fost infidelă o vreme vă urează să aveți cât ai mulți clienți fideli care să vă lase suvenir multe, multe ambalaje goale pe rafturi! Pe care să le scoateți după aia și să le oferiți bonus, pe puncte, la ieșirea din magazin 😉 Adio și n-am cuvinte!

Etichete: , , ,

36 comentarii la “Cardul de infidelitate/sau de ce n-o să mă mai duc la Cora” Subscribe

  1. jules 22/04/2012 at 20:08 #

    Mda. Pe linga faptul ca trebuie sa aduni gramada de puncte, cind crezi ca le-ai adunat , pac le scumpesc.
    cel mai ok era la gima pe vremuri.

  2. Andreea 23/04/2012 at 10:36 #

    Eu merg doar in Cora Lujerului, si acolo de fiecare data scrie pe bon cate puncte am adunat atunci, soldul anterior si data aniversara a cardului. Cand vine data aia chiar scrie ca punctele se reseteaza la data de … (30 de zile dupa).

  3. adib 23/04/2012 at 12:25 #

    Dollo, contractul respectiv a fost asa dintodeauna, nu este o tzeapa. Punctele respective se reseteaza dupa un timp……..nu stiu dupa cit anume ca nevasta le tine socoteala. Dar precum bine ai observat, nu prea ai ce alege din raftul cu „oferte” :).

  4. mm 23/04/2012 at 12:57 #

    @ Daniel. Am doua carduri: Cora si Kenvelo. Ma feresc de ele dar le gasesc utile acolo unde chiar cumpar. In teorie, dar si practica, ele sunt f bune doar pt clientii fideli. Asta inseamnand ca minim 70-80% din cumparaturile pe segmentul respectiv le faci acolo. Ca sa inchei discutia, de la cardul Cora pana acum in 3 ani am luat un fier de calcat Tefal si un grill de aragaz. Nu stiu ce o sa mai iau anul asta.
    Referitor la expirarea in timp a punctelor., ideea e urmatoarea. Eu la marketing aloc buget pt premii card fidelizare 1 mil euro anul asta. Dar ce sa vezi 50% din clienti nu vor anul asta sa ia. Atunci eu nu stiu la anul cum sa bugetez. Cat sa fie? Tot 1 mil? Sa bag si ce a ramas de anul trecut? Sa bag mai putin? Continuand rationamentul peste 4 ani ma ia dracu, ca sunt unii care nu vor sa rascumpere iar eu nu stiu daca tin banii blocati, cati bani aloc, etc. Asta e pt cine stie cum e intr-o firma normala, cand se bugeteaza o suma anuala cu un + sau – 10%, nu ca la nea Gheorghe cu dublari sau triplari :))))).. Cam asta e motivul cu limitarea in timp a punctelor, fie 1 an fie 2 ani. Sa stii ce si cum bugetezi. Hai ca vad ca nu am luat injuraturi, deci e un blog citit de oameni destepti deci o sa intelegeti cum e cu asta. Ce putea intradevar sa faca Cora, era sa dea un amarat de email sau sms ca expira punctele. Insa, tre sa tinem cont ca nu toata lumea are mobil si email si atunci trebuia musai sa trimita la toti instiintare, deci si scrisori, ca sa fie toti tratati egal(instiintati). ori aici deja se complica treaba, doar costul postal fiind 1 ron.

    • Daniel 23/04/2012 at 13:17 #

      Ce n-ai inteles tu din ce-am scris e mult mai simplu si anume ca e foarte incomod sa porti dupa tine o gramada de carduri ! Atat ! Nu am comentat in nici un fel calculele din spatele unui card ! Dar cei de la marketing ar trebui sa se puna mai des in pielea acelui client care este asaltat de atatea carduri ! De ce incercati o fidelizare pe baza de CNP/CI.BI ? As merge pe ideea urmatoare : important este sa cumperi de la mine si nu de la concurenta ! Ai intrat la mine in magazin, ai beneficiat de puncte ! Acuma practic se cheama ca sunt fidel unui card, nu unui produs/magazin ! Daca n-am cardul la mine – din varii motive – si cu toate astea e intru fix la tine in magazin si cumpar ceva, eu pierd acele puncte pentru ca n-am avut cardul sa-l prezint ! Dar buletinul il au asupra lor cam toti !
      Fa un experiment : aduna toate cardurile care le ai prin casa si inghesuie-le in portofel si poate ai sa intelegi mai bine ce-am vrut sa spun !
      Bref : nu-mi conditiona acordarea punctelor(beneficiului), atunci cand cumpar de la tine, de prezenta unui plastic !

      • ionut 22/09/2017 at 13:44 #

        hai ma daniele zi-mi tu cati o sa dea buletinu cand isi cumpara paine?
        nu vorbi de pomana.
        cat despre resetarea punctelor cum ar fii sa strangi tu mii de puncte in decursul unor ani buni si sa le soliciti apoi produsul de ele?
        daca la 1000 de puncte iti ofera produse in valoare de vreo 50 de lei (aproximativ) ce ar trebui sa iti ofere la puncte in valoare de 10 ori mai multe?

    • Diana 23/04/2012 at 13:22 #

      Nimeni n-o sa stea sa citeasca foarte atent cel putin 2 pagini (A4) de „regulament” scris in „limboiul de lemn”. Si voi specificati „regulile” de felul asta cu litere (foarte) mici undeva in maruntaiele „regulamentului”. Ar fi bine sa le scoateti cumva in evidenta. Dar nu, job-ul vostru e sa pacaliti clientul, sa-l manipulati, n’asha? Asta e supararea.

    • Dollo 23/04/2012 at 13:41 #

      Sunt de acord și cu ce spui tu, ca insider, dar uite, de exemplu, Cora îmi trimite săptămânal newsletter pe email, cu ce prețuri minunat de mici are. Putea să-mi amintească și că o să-mi rechiziționeze punctele. Oamenii sunt ușor de măgulit cu gesturi mici, și nu trebuie neapărat „prostiți” ca să cumpere, că oricum o fac, de voie, de nevoie, de adicție… Pe mine una mă ambiționează negativ o astfel de regulă absurdă (din punctul meu de vedere ) și mă face să nu mai am încrede în acest instrument de marketing – în care oricum nu aveam… 😉

  5. Diana 23/04/2012 at 13:17 #

    Nici mie nu imi place Cora. In general pe la noi gasesti marfa putina si de proasta calitate, dar parca la Cora e si mai putina, si mai nasoala. 🙂
    M-am lamurit repede ca nu pot face nimic cu „hiperpunctele” lor. Nu colectionez jucarii chinezesti. Si bineinteles ca e o magarie sa nu atragi atentia asupra diverselor „reguli”.
    Pe functionarii de marketing nu-i duce capul prea departe. Nu va suparati, va rog, asta e experienta mea de ani de zile de prin „societati comerciale”.

  6. Eugen 23/04/2012 at 14:07 #

    Draga Dolo,

    Mergi la Serviciul Clienti din CORA Pantelimon si completeaza o cerere de reactivare a punctelor.

    Intr-o saptamana punctele iti vor fi reactivate

    Numai bine,
    Eugen

    • Dollo 23/04/2012 at 14:09 #

      păi cum așa, se fac și derogări?

      • Eugen 23/04/2012 at 15:43 #

        Este un ajutor dar „uitucilor”. Punctele ti se reactiveaza dar trebuie sa le utilizezi rapid (iti alegi cadou sau bon de cumparaturi)

  7. mm 23/04/2012 at 14:13 #

    @Daniel. Bref: nu pot sa folosesc BI sau CI ca si card de fidelitate ca nu are cod de bare sa poate fi citit de un scaner. Nu pot sa-ti scanez buletinul de fiecare data cand faci o operatiune comerciala ca ti-am luat datele poersonale si tre sa semnezi mereu ca esti de acord, etc. Trebuie sa-ti dau un plastic si tu sa semnezi un formular ca ai citit si esti de acord cu conditiile programului odata si gata. Si nu trebuie sa fii fidel tuturor Nu mai pune botul la plastice. De regula alegi si tu unul sau doua programe din astea mai avantajoase si gata.
    @Diana ”Regulament in limboiul de lemn'” inseamna in cazul Cora sa citesti ce scrie pe un bon separat care se primeste la fiecare tranzactie. Daca tu nu vezi ce e cu bonul ala, atunci cine sa vada Diana?…Plus ca daca te prind la inrolat si iti spun stai jos femeie si citeste astea 4 pagini de regulament, ma injuri de nu ai aer, ca nu ai timp, ca tipa copilul langa tine, etc. Dar il poti citi acasa, in placere.
    Oricum, ca si regula generala vad ca romanului nu-i place nici chestiile gratuite! Ca nu ne spune, ca nu ne da, ca dar de ce se face, ca e prea putin, etc. Am uitat cum era acu 10 ani cand facea tot bucuresteanu coada la Careffour Militar…am uitat!

    • Diana 23/04/2012 at 14:41 #

      Vezi ca ai un „typo” spre final 🙂
      Aduceti marfa mai de calitate, nu sariti peste cal cu preturile, nu mai „bagati” muzica la volum maxim, nu mai zbierati tot felul de anunturi catre angajati (de ce nu le cumparati casti?), mai rariti din rafturi (uneori nu e loc de doua caruturi printre ele) faceti-va un site de e-commerce. Asa n-o sa mai aveti nevoie de „chestii gratuite”. Chiar si pe aici clientii incep sa devina ceva mai pretentiosi.

  8. Sakura 09/04/2013 at 00:50 #

    Buletinul nu are cod şi nu se poate scana? Păi… există o soluţie. Tipăriţi pe o mică bucăţică de ceva autoadeziv (preferabil folie de material plastic sau hârtie plasticată) un cod pe care clientul îl lipeşte pe spatele buletinului. Astfel scăpăm de cardurile suplimentare, buletinul fiind scanabil pentru asemenea aplicaţii. Având în vedere suprafaţa generoasă a cardului de identitate, este loc pentru mai multe asemenea coduri.

  9. sanda 26/08/2013 at 11:51 #

    chiar crede cineva ca au vreo valoare? am avut n carduri inclusiv la angst unde dupa 8 ani unde faceam cumparaturi cel putin o data / saptamana, au disparut toate punctele , fara sa anunte, acum se face o reducere de cativa banuti la casa , o reala abureala !! chiar stau si ma intreb de ce mi-am mai facut card si la cora……..

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Pentru Dan. Și pentru toți cei care au murit „ca fraierii” la Revoluție

O bunică de pe strada care-i poartă numele lui Dan

Azi e doar un nume de stradă în Berceni. Pe ea locuiesc oameni. Probabil unii dintre ei s-au enervat acum câțiva ani când au fost nevoiți să-și schimbe buletinele pentru că primăria le schimbase numele străzii.

Ce ar fi de văzut/făcut în Portugalia

Porto, râul Douro și un pod făcut de Eiffel

Vizitat Lisabona, Porto, Estoril, Sintra, Coimbra, Fatima, Obidos&co; lăfăit pe plajele din Algarve, mâncat fructe de mare sau ce vă poftește apetitul, băut vin verde, ascultat Fado live, simtit bine pe bani putini

Cum s-a făcut de am aflat povestea Amitei Bhose

AmitaBhose_Vaideeni1980

Fascinanta istorie a unei indience care s-a îndrăgostit de România citindu-l pe Eminescu, a lăsat familie și avere în urmă și a venit să trăiască în comunismul fără apă caldă și curent în căminele din Regie.

Ce caută englezii în Grecia

karaoke

În timp ce milioane de estici se dau peste cap să emigreze în vest ca să facă bani, englezi, germani sau canadieni vin în Grecia ca să trăiască decent, în căutarea unui stil de viață care nu le mai e accesibil în propriile țări.

Și ce ne-a dat nouă UE? Mai mult ne-a luat!

dabuleni

Cum se vede Uniunea Europeană de la margine, de pe malul românesc și mai prost al Dunării – de la Cazane până la Dăbuleni.

Nostalgii maso-comuniste de 1 Mai

steaguri

O frântură dintr-o zi grea, muncitorească, a unui chelner hâtru de la Restaurantul Riviera din Parcul 23 August.