Lumina sfântă de la Ierusalim n-a ajuns, dar luați de-a noastră!

Breaking news: în lipsa luminii sfinte autentice, preoții ortodocși din România au reușit să le lumineze Paștele românilor aprinzând candelele oficiale ale Patriarhiei cu chibrituri de la PDL

De ani de zile se dă peste cap Gheorghe Flutur ca să aducă cu avionul de la Ierusalim lumina sfântă și taman într-unul electoral s-a găsit candela aia din mormântul sfânt să se aprindă cu jumătate de oră mai târziu. O jumătate de oră la 2000 de ani, o să ziceți că e nimic. Dar uite că pentru orarul zborurilor Ierusalim-București a fost o catastrofă.

Erau deja orele 20.50 trecute când bietul domn Flutur și alaiul lui de popi s-au pogorât de pe scara avionului la Otopeni. Or programul sfânt al PD-L prevedea că la încă de la orele 19.00 lumina sfântă să se odihnească în altarele din Suceava.

Și afară ploua de rupea pământul.

Domnul Flutur, vizibil răvășit de întârziere, cu freza deranjată, cu costumul pătat de ceară, sfântă, dar cu o satisfacție lățită pe toată fața, se ținea cu ambele mâini de câte o candelă. Una roșie, una aurită. Nu erau din alea oficiale, aprobate de Preafericitul nostru. Erau de la Ierusalim. Aprinse. Măcar nu se stinseseră pe drum, că la cum arăta domnul Flutur ai fi zis că a călătorit pe scara avionului, de nerăbdare, și nu că stătuse comod pe un fotoliu de clasă biznis cel puțin câteva ore cât durase zborul.

În studioul uneia dintre Realități, o fătucă revoltată țuguia buzele spre invitați, încadrată perfect între cele două benzi galbene de breaking news. Și avea de ce să fie. Lumina sfântă întârziase nepermis, riscând astfel să nu ajungă la timp în casele românilor ortodocși din nordul țării, și peste toate astea, în transportul sfânt de la Ierusalim erau implicați și lideri PD-L. Scandalul politic perfect. Nici măcar producătorul nu s-ar fi așteptat să aibă o temă mai incitantă în noaptea  asta în care gospodinele coc cozonacii, iar gospodarii trag vinul la sticle, pentru a doua zi. După ce ne-am dat peste cap să avem toate cele trebuincioase pe masă, cum spune tradiția, să fim lipsiți taman de lumina sfântă a învierii.

Discuția din studio era la fel de absurdă ca și spectacolul de pe aeroport. Fătuca se dădea de ceasul morții pentru cetățenii din nord, care nu vor avea lumină sfântă pe mese. Actorul ăla care jucase ani de zile în emisiunea „Feriți-vă de măgăruș” (nu știu cum îl cheamă) venise cu nevasta ca să depună mărturie personal, ca unul care fusese acolo, la Ierusalim, despre energiile fantastice care se creează acolo în momentul aprinderii magice a luminii. Aurelian Pavelescu, avocat și politician, dar mai ales patriot, îl combătea, sigur că minunea învierii se petrece și în cea mai amărâtă casă din ultimul sat, fără energiile de la Ierusalim.

Fătuca îl introduce prin telefon pe domnul Ceachir, specialist teolog. El zice că ar prefera să fie scriitor și atât. Nu apucă să mai zică ceva, că i se dă legătura în direct lui Flutur, la aeroport, căruia îi crescuseră între timp numeroase microfoane la gură. Întrebările incisive ale jurnaliștilor nu reușesc să-i muște din satisfacția sfântă de pe față, nici să-i desprindă candelelele din cele două mâini, pe care pare că le apărase cu prețul integrității costumului său de hoardele de pelerini care l-au întârziat la Ierusalim. Zice că a fost greu, dar cu ajutorul lui Dumnezeu vom izbândi. Are ceva din aerul lui Hagi, la pauza unui meci greu, în care băieții au dat ce au avut mai bun, dar Dumnezeu a ținut cu echipa adversă. Zice că minunea aprinderii luminii sfinte s-a întâmplat târziu, la 14.30, nu ca în alți ani, apoi a fost procesiunea arabilor ortodocși care le-a îngreunat ieșirea din templu, și uite așa s-a ajuns târziu la avion, apoi traficul și el aglomerat….

Dar vai, ce se întâmplă mai departe, e aproape ora 21.00 și nu mai aveți timp să ajungeți până la miezul nopții în Suceava?!, se alarmează ziariștii. Flutur e îngrijorat, dar încrezător. Vom face tot posibilul, e păcat să nu putem ajunge la oamenii care s-au organizat și ne așteaptă. Cu alte avioane, totuși, vom reuși să ajungem și în nordul țării,  la românii de acolo.

Se dă legătura din nou în studio, unde domnul Ceachir este întrebat ce părere are, va mai ajunge oare lumina sfântă în timp util și la românii din nord? Și dacă nu va ajunge, ce se va întâmpla? Nu-i așa că este o criză fără precedent în ortodoxia românească? Să întârzie lumina sfântă? Cine e de vină?

Ceachir dă asigurări că nu se va întâmpla nimic, că la normele metodologice ale slujbei de înviere spune foarte clar: preotul se duce în altar și aprinde o lumânare frumos împodobită de la candela aprinsă deasupra mesei sfinte, apoi iese cu lumânarea aprinsă la credincioși și-i cheamă să ia lumină.

Cum, deci nu vine de la Ierusalim? se „breaking news” pe ea fătuca din studio. Nu! Fiecare preot o aprinde de la el din altar. E de fapt o convenție…

Dar, totuși, persistă fătuca, să ne întoarcem la lumina sfântă. Ce ne facem dacă asta pe care tocmai a adus-o Flutur pe aeroport, nu ajunge în timp util la Suceava? Și cum vi se pare că niște oameni politici sunt implicați în aducerea luminii sfinte… ? Intervine și Sergiu Nicolaescu, prezent în studio, ca să mai explice o dată că de fapt nu se va întâmpla nimic, e doar un exercițiu de imagine al domnilor politicieni. Care de data asta a eșuat. Dar românii din nord nu vor rămâne în beznă. Măcar că le dă PD-L-ul niște chibrituri, ca și în alte campanii electorale.

Pavelescu punctează că ar fi timpul ca biserica să se delimiteze de această asociere deloc benefică cu politicul, căci iată, nu-i așa, clasa politică e compromisă – a întârziat și aducerea luminii sfinte, după ce a ratat atâtea alte ținte economice ale țărișoarei – și dacă ni se compromite și biserica, ce ne mai rămâne, oameni buni? Pavelescu încheie apoteotic: că nu ne trebuie nimic de la Ierusalim, nu trebuie să vină unii de la Ierusalim să ne învețe pe noi aicea în România cum să credem în Dumnezeu! Gigi Becali și Dan Puric împreună n-ar fi grăit mai bine de atât!

Pe fundal curg imagini cu spargerea găștii de pe aeroport: Flutur s-a urcat deja în alt avion, ca să ducă lumina sfântă și românilor din nordul țării, câțiva preoți burtoși părăsesc incinta grăbindu-se către Patriarhie, și niște ziariste care se îngrijoraseră mai devreme de soarta luminii sfinte pleacă cu candele în mâini, ca de la biserică, purtând aceeași satisfacție pe chip ca și Flutur mai devreme. Luaseră lumină în premieră și în exclusivitate, cu patru ore mai devreme. Curat minute de la Ierusalim!

Nu știu ce părere are Preafericitul de toată treaba asta, dar e inadmisibil să nu avem și noi, ditamai biserica autocefală ce suntem, o sursă autohtonă de lumină și energii sfinte, și să fim nevoiți de fiecare dată să zburăm așa, la limită până la Ierusalim și înapoi, și să mai stăm și cu, vorba aia, strâns, că nu ajungem la timp să dăm lumină la toți românii. Se impune serios o investiție într-un mormânt sfânt aci la București, la care să mai vină și alții cu avioane de la ei din țară, că noi am consumat destul kerosen până acum doar ca să aprindem niște candele.

Hai, Happy resurection, măi! Și gustați cu măsură din toate, că știți că sănătatea e scumpă, și tot cu avionul se tratează, dar nu la Ierusalim, ci la Viena.

 sursa ultimei poze

Etichete: , , , ,

13 comentarii la “Lumina sfântă de la Ierusalim n-a ajuns, dar luați de-a noastră!” Subscribe

  1. ady 15/04/2012 at 00:22 #

    si-n timpu’ asta, subsemnata, care a fost ultima oara la slujba de inviere la fabuloasa varsta de 12 ani (cand, la a doua parte la slujbei a adormit intr-una din stranele alea smechere din fata), dar careia cuvintelor slujbei: „Hristos a inviat cu moartea pre moarte calcand” ii spun atat de multe incat nu poate reda in alte vorbe, …deci in timpul acestei tevaturi, subsembata batea niste frisca, spala un maldar de vase, terminat de preparat niste „tarte mediteraneene”, se lauda la mama si la tata cu tarta cu crema de ciocolata si crema de portocale (ma aduce in prag de criza nervoasa/isterie si alte chestii cu strigaturi obiceiul alor mei, care dupa ce mananca cu 7 guri, lauda, se gasesc ca comenteze; de data asta pentru ca pe post de ornament am folosit un sfert de feliuta de portocala care nu putea fi muscata si tata a trebuit sa ia o muscatura mare-mare) si vedea „turistul” (pentru ca desi imi place sa vad diferite ecranizari ale unei carti, varianta cu keira cum-o-cheama si cum-il-cheama-p-ala m-a calcat cumpli pe nervi; colin firth si jennifer ehle au fost cei mai buni mr. darcy si elizabeth bennet ever). tata se da bastan si are hbo in grila de programe. 🙂
    Hristos a inviat!

  2. ady 15/04/2012 at 00:25 #

    ma refeream la varianta dupa „mandrie si prejudecata”, care rula in acelasi timp, dar pe cinemax.

  3. Tudor 15/04/2012 at 02:31 #

    Adevarat si-a dat Respawn 😛

  4. maria 15/04/2012 at 07:52 #

    am ras cu lacrimi aseara…… ,,lumina sfanta ar putea sa nu ajunga in nordul tarii’……..

  5. Daniela Tutuianu 15/04/2012 at 12:38 #

    Excelent articolul. „Fatucile” si „fatoii”” de la „realitati’ cu toate ca sunt formati in ultimii 22 de ani cand religia a fost „la liber” au dovedit ca habar nu au despre ce vorbesc. Au tratat subiecul ca o stire despre un accident. Am auzit un reporter care, dupa ce a anuntat ca lumina sfanta de la Ierusalim a fost adusa, in sfarsit, de reprezentanti ai Patriarhiei, cerea sa i se mai perita sa transmita de la aeroporul Otopeni pentru ca urmeaza slujba de primire a luminii. A insistat penru pastrarea legaturii pentru slujba pana ce preotii au inceput sa paraseasca aeroporul.

    • Dollo 16/04/2012 at 10:07 #

      Păi o fi fost o slujbă, ținută de ăia din turnul de control 🙂

  6. Motanul Revoltat 16/04/2012 at 08:13 #

    Cred ca in România, o persoana cât de cât normala are toate șansele sa scape, in sfârșit, de dictatura televizorului. Am fost in România pt doua saptamâni si n-am prea avut motive(si ocazia) sa mă uit la TV. In ultima zi, n-am scăpat si l-am văzut totuși pe Florian Bichir masacrand limba romana si logica(o perla de-a lui: „de ce sa dea statul bani la ONG-uri pentru lucrări sociale când niște maicute le-ar face mai bine si pentru mai MULȚI bani”:)). In legătura cu articolul anterior, aici pe blog, despre donarea corpurilor pentru disectie la facultatile de medicina: eu donez corpul lui F. Bichir. Unde semnez de predare?:). Revenind la problema TV-ului. Oameni buni! N-aveți ce face? In loc sa va enervati/tampiti la TV, mai bine reparați ceva prin casa/faceți curatenie, petreceti timp cu familia/prietenii, cititi ceva(o carte, in blog;), un articol on-line), iesiti la o plimbare, etc, etc. Daca tot va loveste dependenta de TV, atunci uitati-va numai la posturi străine. Așa poate invitați/aprofundati o limba straina.:)

    • Dollo 16/04/2012 at 10:03 #

      ce bine le zici tu, măi Motane!

    • ady 16/04/2012 at 18:44 #

      da’ cine a zis ca ne uitam la tembelizor?! in afara de masterchef (ca vreau sa vad daca mi se potriveste sa-mi schimb cariera) am deschis agregatu’ cu pricina pentru campionatu’ mondial de patinaj artistic de acu’ 2-3 saptamani. inainte de asta, domnu’ cu mila, ca nu-mi amintesc.
      am o vaga senzatie ca dollo se minuneaza de aiurelile de la tembelizor, atunci cand le vede, nimerita fiind in alta casa decat a ei.

  7. George Lacatus 16/04/2012 at 10:23 #

    ultima poza e senzationala.
    La acea ora, cand au fost facute pozele cu aia de la tv, pe Prima TV era Ratatoille 😀

    • Dollo 16/04/2012 at 10:27 #

      Eu eram la mama, și ea era stăpână pe telecomandă 🙂

  8. monica 17/04/2012 at 01:11 #

    Eu de la Sergiu Nicolaescu am izbucnit in ras.

  9. Gilbert 17/04/2012 at 05:24 #

    A dra… Pardon! A naibii lumină sfântă, că nici asta nu vrea să se apropie de ţara lu’ peşte…

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Metodologia bătutului în ușă

suricate

Sau cât de mult seamănă românul cu americanul, când trebuie să-și dea zăpada din fața casei sau să facă front comun cu vecinii în fața autorităților

Plasturii lui Negoiță – cât au costat și de ce s-au dezlipit

lipire-plasturi

50.000 de bucățele de „not so safety walk” cumpărate de la 3M au fost lipite bucată cu bucată de oamenii ADPB, pare-se la fel de prost cum a fost gândită toată lucrarea de pe Bulevardul Unirii

Cu cât ne-a botezat Samsung Biblioteca Națională

Biblioteca Națională Samsung

Statul român plătește un credit de 104 milioane de euro pentru clădirea Bibliotecii Naționale, iar firma Samsung și-a pus numele pe ea, cu câteva televizoare în valoare de 300.000 de euro. O afacere marca Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.

Jurnalul unei pisici de garsonieră

toshiba cu bile

Best of #pisicaToshiba 2017, foto, video și cugetări adânci 😉

Discuție cu o viitoare ziarizdă/piarizdă. Trizdă!

A fost odata copiutza - sursa foto: http://www.cheatingculture.com

Pentru cine zicea că presa e plină de ingineri, făcuți ziariști de ocazie, am un mesaj încurajator: vine tare din urmă generația copy/paste. Hold your breath!

Vinales, seva eco-bio a Cubei

vinales20

Dar ce căutași, maică, taman în Cuba? l-am întrebat noi pe albanez. Și el nu pricepea ce-l întrebăm, dar râdea la noi. Noroc că nevastă-sa mai scăpa câteva cuvinte englezești și până la urmă ne-a arătat stâlpii casei, a bătut cu mâna în ei și am priceput că albanil nu era albanez, ci zidar.