Slow food & life de Șocariciu

România, 2012. Aprovizionare de Paște, direct din bătătură, la două ore distanță de București, comuna Unirea (de Călărași) fostă Șocariciu. Noroc cu comuniștii că i-au schimbat numele...

România, 2012. Aprovizionare de Paște, direct din bătătură, la două ore distanță de București, comuna Unirea (de Călărași) fostă Șocariciu. Noroc cu comuniștii că i-au schimbat numele…

Oameni crescuți la Dunăre, sat cu ulițe de pământ, fără gaze, fără apă curentă, WC în fundul curții, între porumbar și bătătura cu orătănii. Grădini săpate de primăvară, solare pline de răsaduri, pivnițe încă pline cu comori de cu toamnă. Pisici dedate la pește, căței care aleargă găinile ca să le țină copanele în formă. Gustul nealterat de obligativitatea deținerii autorizației sanitar-veterinare. Cumpărăturile se fac fără cărucior, dar pe bază de fise. Nu multe 🙂 Slow food& life de dinainte de a fi descoperite de corporatiștii de oraș. Din totdeauna.

Înainte

              

După

   

Etichete: , , , , , , ,

12 comentarii la “Slow food & life de Șocariciu” Subscribe

  1. VASILIU MIRCEA PAUL 08/04/2012 at 22:38 #

    Mi se pare OK OK OK ! Muult mai bine decit in Bucale. Gardul e intreg si ordonat, PRODUC ceva, nu invirt hirtii. Sper sa cistige suficienti bani sa-si cumpere fose prefabricate pentru biogaz si ingrasamint natural, panouri solare si ce-o mai fi nevoie ca sa traiasca (mai) omeneste. Ca nu de la umblatoare ne scade omenia.

  2. VASILIU MIRCEA PAUL 08/04/2012 at 22:49 #

    Pacat ca i-au schimbat numele, auzisem si eu despre el desi traiesc la sute de km. „Uniri” sint atit de multe ca s-au banalizat. Plus ca suna pitoresc-tziganeste. In fond ce pacate are Darmstadt=Orasul matzului ?

  3. Motanul Revoltat 09/04/2012 at 12:50 #

    Romania, tara in care singurul lucru bun (in general)e mancarea(si corurile muzicale:)! In rest….Dumnezeu cu mila!

    • Motanul Revoltat 10/04/2012 at 09:06 #

      P.S. poza 2 cu drumul e destul de reprezentativa pentru lucrul facut de romani: un strat straveziu de asfalt turnat peste asfaltul vechi, fara borduri(sau cu borduri invizibile). Tine maxim 6 luni.

      • Dollo 10/04/2012 at 14:54 #

        Ți se pare, drumul ăla, culmea, a ieșit mai bine din iarnă decât Autostrada soarelui, care e cârpită ca naiba. Bine, a fost mai circulată, dar drumul ăla de la Lehliu la Călărași e așa bun de cel puțin un an. Unde ai văzut tu borduri pe marginea drumurilor naționale?

        • Motanul Revoltat 10/04/2012 at 21:31 #

          Avea fagase pe el(parca se vad in poza)? Era drept ca-n palma?
          La faculta am stat in camera de camin cu unul de la drumuri si poduri. Din cate tin eu minte, un drum trebuie sa aiba si borduri:). Altfel se cam imprastie.

        • Motanul Revoltat 10/04/2012 at 21:33 #

          P.S. Tin minte sigur ca pe vremea lu’ Ceausescu toate drumurile aveau borduri(si borne kilometrice pe margine).

  4. ady 09/04/2012 at 18:05 #

    dap, uitasem, peisajul de campie arata superb primavara. campurile verzi, gradinile aranjate la dunga. mai incolo piede batalia in fata caniculei, dar primavara e anotimpul lui. vineri n-o sa-l vad, ca va fi bezna, dar probabil luni ma voi delecta.
    mainile omului fac de o poza de premii premiante, iar catelul e o dulceata.

  5. augustus 09/04/2012 at 23:47 #

    imaginile horror cu cadavrele animalelor ucise , afisate imediat dupa pozele cu ele in viata, sunt un inpuls foarte bun ptr a deveni vegetarian.
    sunt foarte multe retzete lactovegetariene absolut delicioase, ne putem hrani omeneste fara sa apelam la hoituri.

    • Dollo 10/04/2012 at 14:54 #

      go for it

    • mircea 10/04/2012 at 23:45 #

      Ne putem hrani omeneste cu meniuri lacto-vegetariene? Io credeam ca doar rumegatoarele traiesc cu lapte si iarba. Eu cel putin, am canini. Dinti special conceputi pentru iMpulsul de a sfisia carnea.

    • Alsta 10/04/2012 at 23:47 #

      Dar sunt si mai multe retete delicioase cu carnea animalelor ucise. MIe imi plac hoityurile: miel, porc, vaca,oaie,etc.
      Caine nu am incercat pana acum desi, dat fiind densitatealor in oras, nu cred ca i s-ar simti lipsa.

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Raiul există și e în patrimoniul UNESCO

plitivice19

… sub numele de Parcul natural Plitvice, din Croația

Cât ne-a costat înflorirea sectorului 3, în campania electorală 2016

begonia1

Primarul Negoiță a cumpărat gazon la preț dublu față de piață, apoi l-a tăiat și aruncat ca să planteze în loc begonii. Cât au costat ele și de ce primarul refuză să spună?

Secretul Rozaliei din Criţ: “Ne-a ferit Dumnezeu de emigrare aicea, că avem mult de lucru”

Minunata ciorba ardeleneasca a adunat Europa la aceasi masa

Cu timpul oamenii au constatat că activităţi pe care noi le considerăm plictisitoare, pentru că le facem zi de zi, pot fi vândute foarte bine străinilor, care nu le-au văzut niciodată

Cum s-a întors ţurcana în Haţeg, în loc să emigreze

iovaneasa

Şapte tineri de la poalele Retezatului s-au apucat să crească oi când alţii ca ei voiau să emigreze. În câţiva ani au adunat în jurul lor peste o sută de crescători şi speră să fie urmaţi şi de consătenii care acum stau la poartă şi-i bârfesc.

Mergând pe sârmă

domnul i

Împrumutam bicicleta și mergeam noaptea în parc la Icoanei. Îmi era rușine altfel, pe zi, să nu râdă lumea de mine, că sunt ditamai bărbatul și cad de pe bicicletă. Că am căzut de câteva ori, dar de aia am și ales Grădina Icoanei, că are aleile de nisip și pământ, nu mă răneam prea tare când cădeam. În trei nopți am învățat.

Discuție cu o viitoare ziarizdă/piarizdă. Trizdă!

A fost odata copiutza - sursa foto: http://www.cheatingculture.com

Pentru cine zicea că presa e plină de ingineri, făcuți ziariști de ocazie, am un mesaj încurajator: vine tare din urmă generația copy/paste. Hold your breath!