Tristețea târgurilor imobiliare, cu case la juma de preț

Vi se pare normal ca pe o piață imobiliară inundată de oferte, și săracă în cereri, să le ceri eventualilor cumpărători 5 lei la intrarea într-un târg imobiliar?

Un serviciu nou lansat pe piața imobiliară românească spune că anul ăsta atingem un nou record istoric: anul cu cele mai multe case la jumătate de preț. Adică jumătate din prețurile înregistrate în 2007, ultimul an de dragoste pentru imobiliari.

E vorba despre site-ul homefinders.ro, care ar fi un serviciu adresat cumpărătorilor, și nu vânzătorilor de case. Mai exact, echipa de la Home finders încheie un contract cu tine, care vrei să cumperi o proprietate, și se angajează ca timp de un an de zile să-ți tot prezinte diverse proprietăți cu caracteristicile cerute de tine, spre cumpărare. Comisionul perceput de firmă este negociat la încheierea contractului, și asta, zic inițiatorii, ar fi o garanție că firma îți este dedicată ție și nu celor de la care vei cumpăra, deci are tot interesul să găsească proprietăți la prețuri bune.

Mi s-au părut grăitoare două grafice prezentate de cei de la Home finders, pentru realitatea imobiliară din țărișoară. Practic cererea de case este și ea, ca și prețurile, la jumătate față de cum era la momentul 2007. Singurele excepții ar fi pe segmentul de case de 2 și 3 camere, de 60.000 de euro, sumă care se creditează de regulă prin programul Prima casă. Acolo cică ar cam fi bătaie pe case, în condițiile în care se dau 700 de credite lunar, dar pe piață apar apartamente de 2 și 3 camere doar în ritmul de 300 la lună.

Vă spun cinstit că nu mă pricep la piața imobiliară, am fost parașutată azi din întâmplare la această conferință de presă, de lansare a serviciului homefinders.ro, în cadrul târgului imobiliar TIMON, din Piața Constituției. Prin urmare nu știu dacă există pe piață o nevoie reală de astfel de servicii. Dar, ce m-a lovit azi, așa, precum un damf de usturoi de la o râgâială de mici, a fost atitudinea agentului de pază de la intrarea în târg, care mă obliga să cumpăr un bilet de 5 lei ca să pot să intru la târg.

Păi măi, oameni buni, avem o piața inundată de case, cereri puține, cam pe măsura creditării, și în condițiile astea voi puneți taxă de 5 lei de intrare la un târg imobiliar? Poate nu pricep eu bine biznisul ăsta cu târguri, dar ce mare investiție faci în așa ceva? Ocupi jumătate dintr-o piață publică cu un cort, niște tarabe de mititei și bere plus kurtos colaci, și le iei expozanților taxă de participare. Cum naiba să le mai iei bani și clienților, care eventual vin să caște gura, să testeze piața și, Doamne ajută, să cumpere și vreo garsonieră la Cuca Măcăii?!  No, sunt eu absurdă sau ăștia de la târgurile de imobiliare au ajuns să trăiască din taxele de intrare la târguri, la câte case vând?

 

 

Etichete: , , ,

9 comentarii la “Tristețea târgurilor imobiliare, cu case la juma de preț” Subscribe

  1. Om bun 19/04/2012 at 19:09 #

    Cred ca nu e vina celor care cer…oricum pentru cineva interesat nu e o taxa mare.

    • Dollo 19/04/2012 at 19:25 #

      Nu e o sumă mare, dar e o aberație, după părerea mea. Câștigul ar trebui să vină din altă parte în chestia asta, nu din taxa de intrare

  2. Ronnie 19/04/2012 at 19:12 #

    ok, dar ce e trist aici? am crezut ca sunt putini vizitatori sau agentii imobiliari isi taie venele cautand clienti etc 😀 trist e ala care da 5 lei sa vada poze si machete, trist e ca cineva plateste comision pt un site cand poate gasi ce doreste din zecile de siteuri gratuite sau distribuind fluturasi in cartierul in care ar dori sa se mute.

    • Dollo 19/04/2012 at 19:24 #

      Păi nici clienții nu dădeau buzna, era destul de pustiu azi pe acolo. Dar poate în week-end s-or duce mai mulți. Eu una n-aș mai intra dacă chiar m-aș duce acolo ca să caut o casă.

  3. Gilbert 19/04/2012 at 22:28 #

    Pe-aici unde stau eu toate târgurile, expozițiile, saloanele, ori festivalurile au taxă de intrare. Dacă vrei să vezi ce-i înăuntru, plătești bilet. Iar uneori prețul acestuia e destul de piperat.

    • Dollo 20/04/2012 at 09:28 #

      Da, mie mi se pare o aberație orice bilet de intrare la un târg la care oricum se vinde ceva, chiar și o idee sau o promisiune, dar în cazul falimentarilor ăstora din imobiliare pare că-și dau singuri cu tesla în… fundație

      • Gilbert 20/04/2012 at 21:10 #

        Da, și mie mi se pare o aberație. De aceea am devenit foarte selectiv cu târgurile la care mă duc. 😉

  4. ann 21/04/2012 at 19:10 #

    Nu mi s-au parut deloc ieftine apartamentele, asa cum se tot zice, max la credit pt un apartament nou etse 66500, iar cu banii astia un apartament cu 3 camere este foarte greu de gasit, iar cand gasesti te intrebi ce este in neregula cu el. Este trist ca am ajuns sa dam o caruta de bani la banci (la 66500 rambursezi 140.000) si sa nu putem nici macar sa luam un apartament nou, apartament care nici nu stii cat de solid este in vremurile astea. Iar garsoniera , apart cu 2 camere pentru o familie este prea mic. Si presupun ca toata lumea are familie sau va avea una. Este un apartament ce apartine acestei tari si mereu va apartine, ar trebui sa ni se dea dreptul sa locuim intr-un apartament decent.

    • augustus 22/04/2012 at 06:57 #

      nu inteleg de ce spui ca ,, ar trebui sa ni se DEA DREPTUL sa locuim intr-un apartament decent,,
      ne interzice cineva sa facem asta in Romania?
      nu.
      aaa, nu avem bani ptr asta, unii dintre noi? asta nu inseamna ca nu avem voie .
      sau poate consideri ca altcineva ar trebui sa ne ofere gratis locuintele pe care le dorim, asa cum faceau comunistii, in functie de nr de copii, mai multe camere?
      pai, din pacate, comunismul a murit.
      sau din fericire?

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

De ce ea? (3)

tarau-victoriei

Viața de după: reabilitarea, mai grea decât pușcăria, a muncit la negru pentru că nu o angaja nimeni, victoria de la CEDO și rejudecarea procesului în țară, pierderea și regăsirea dosarului, apariția unor „victime” noi atrase de ideea de potențial câștig, facultatea de drept, doctoratul și victoria finală.

Ce bucurie aș vrea eu să-mi facă Volksbank

bucurie

Banca pe care au dat-o mii de clienți în judecată oferă trei „lozuri” de câte 1000 de euro pentru satisfacerea unor bucurii omenești. Bucuria mea de client ar fi să-mi achit mai repede creditul la ei și să nu-i mai calc pragul niciodată.

Rulată Germania

marcela

Cum mi-am înscris mașina nemțească în România și am trăit să povestesc despre asta

De ce nu s-a surpat Bucureștiul când „ne-a făcut Ceaușescu” metroul

metrou5

Pentru că pe vremea aia s-au folosit mulți mineri cu târnăcoape, care au săpat cu grijă tuneluri, pentru că specialiștii de atunci și-au făcut doctoratele pe bune la metrou, nu plagiindu-i pe alții, și chiar și atunci au existat tasări de teren.

Slăbiciunile unei femei puternice

katharine-graham

„Personal history”, de Kay Graham, cândva cea mai puternică femeie din America, la cârma Washington Post: despre jurnalism, politică, feminitate și neîncredere. O carte despre cum era America great în secolul trecut.

Jadranska magistrala

drum4

Este motivul care ar trebui să vă ducă în Croația, drumul cel mai frumos spre o destinație care nu face decât să confirme preludiul ăsta auto, suspendat între munte și mare.