Nu mai avem seringi, dar faceți câteva mătănii

Spitalul Obregia a raportat anul acesta 140 de cazuri noi de HIV-SIDA. Centrul în care se împărțeau seringi, gratis, dependenților de droguri, a fost închis anul trecut. În locul lui, în curtea spitalului s-a mai construit o biserică. A patra.

Știu că zilele astea poporul e îngrijorat de derapajele democratice ale puterii și arde de nerăbdare să iasă în stradă ca să susțină opoziția aflată în lacrimi, dar uite că nu mă pot abține să nu vă povestesc ce am aflat azi într-un spital din capitala României. Țara asta europeană care așteaptă acum cu gura căscată, ca un pui de vrabie, să ne bage mama UE viermișorul pe gât și să ne hrănească cu democrație și bunăstare.

Spitalele Bagdasar Arseni și Obregia împart aceeași arie imensă, cât două cartiere, în Berceni. Unul tratează capul – e fostul Spital nr. 9 – și celălalt tratează diverse traume fizice. Sunt două curți mari, cu multă verdeață și arbori bătrâni, încurcați din loc în loc de pavilioane de spital de aceeași vârstă. Spitalul Obregia e vechi de o sută de ani.

Eu am fost în vizită la niște psihiatri, cu treabă. În timpul discuției, unul dintre ei, specializat în dependența de alcool și droguri, mi-a spus că numai anul acesta au raportat 140 de noi cazuri de infectați cu HIV, dintre narcomani, din cauza faptului că nu li se mai dau seringi de unică folosință dependenților de droguri. „140 de cazuri noi de HIV, în 2012, în condițiile în care în 2011 abia dacă am raportat două”, zice doctorul. Pentru că discuția cu el a fost informală, nu-i voi divulga identitatea.

E o explozie generată de faptul că unul dintre cele mai mari programe de gestionare a fenomenului – Fondul Global de Luptă împotriva SIDA, Tuberculozei și Malariei – a stopat finanțările pentru România în 2010. În perioada 2004-2010, România a cheltuit, prin intermediul câtorva ONG-uri care au gestionat acest proiect, 8,7 milioane de euro. Banii s-au dus pe programe de prevenire a infecției, informare, educație și îmbunătăție a calității vieții, cu precădere adresate grupurilor vulnerabile: deținuți, prostituate, homosexuali, consumatori de droguri.

În 2010, când s-a încheiat proiectul, oamenii au tras un semnal de alarmă. Au cerut Ministerului Sănătății să preia sarcina finanțării acestor minime mijloace prin care se poate ține sub control răspândirea HIV: să le distribuie gratis narcomanilor seringi de unică folosință și prezervative. Statului român i se cerea atunci o contribuție de 5-10 milioane de euro anual, pe considerentul că a preveni este întotdeauna mai ieftin decât a trata o epidemie de HIV-SIDA. „Această cheltuială de prevenire este mai mică decât costă anual întreținerea Casei poporului”, a declarat atunci, cu ocazia bilanțului făcut la închiderea finanțării internaționale, Silvia Asandi, directorul Fundației Romanian Angel Appeal.

Adrian Streinu Cercel, prezent atunci din partea Ministerului Sănătății la conferință, a dat asigurări că „statul va găsi o soluție”. „Nici nu vreau să mă gândesc ce ar fi dacă nu am găsi fonduri. Vom aveam o mare problemă. Vom vorbi de eșec terapeutic, de virusuri mutante. Dar nu cred că va fi cazul. Vom găsi bani!”, a zis fostul secretar de stat atunci.

Ei, se pare că n-a găsit. Centrul prin care se împărțeau seringi de unică folosință narcomanilor, în Spitalul Obregia, a fost închis anul trecut, deși el mai era ținut în viață voluntar, de către angajații unuia dintre pavilioanele de psihiatrie. În locul lui ce credeți că a răsărit în curtea spitalului? Ați ghicit, o biserică nouă! A patra în curțile celor două spitale despre care vă spuneam. Urmează să se inaugureze pe 30 iulie, după cum mi-au zis muncitorii care azi dădea zor la ea. Doctorul cu care am vorbit era sictirit de situație: „Deci nu au vrut să cheltuiască niște bani pe seringi, și menținerea centrului, dar statul va cheltui acum, cu cele 140 de cazuri noi de HIV, pentru care tratamentul e gratuit și costă 10.000 de euro pe an/persoană, 1,4 milioane de euro. Iar cele 140 de cazuri nu vor rămâne izolate. Vorbim despre oameni tineri, activi sexual, care sunt infectați și umblă prin lume”.

Când am plecat de la doctor am zis să intru într-una dintre bisericile finalizate, ca să-i întreb pe preoți cum combat consumul de droguri sau răspândirea HIV, din altar. N-am avut noroc, că erau încuiate. Orarul slujbelor era afișat pe clădirea în care se aprind lumânările. Se administrează zilnic, precum calmantele, la ore fixe. În rest trebuie să fii tare de înger, că viața în afara spitalului e mai nebună ca în interior.

 

Tags: , , , , , ,

37 Responses to “Nu mai avem seringi, dar faceți câteva mătănii” Subscribe

  1. Motanul 06/07/2012 at 10:05 #

    Despre discutatul in parallel: mi-am dat si eu seama Dollo :). Pur si simplu eu nu vad legatura intre pacientul cu hiv al dentistului si siringile gratuite pentru narcomani. Un bolnav hiv e intotdeauna un narcoman al strazii? Iar un narcoman are intotdeauna hiv?
    Salutari din Rodos!:)

  2. Donkeypapuas 08/07/2012 at 02:52 #

    Stimată domnişoară (sau doamnă, alegeţi dumneavoastră), suntem în continuare ţara cu cei mai mulţi copii nfestaţi cu virusul HIV. Aceştia nu a fost şi nu sunt narcomani. Dar nici nu răspunde nimeni OFICIAL cum de a fost posibilă o asemenea tragedie. Dar „gurile rele ” spun unele lucruri: că la origine ar fi fost nişte „vaccinuri” contaminate, inoculate în mod expres micuţilor din orfelinate şi nu numai.
    Am ajuns la etapa a doua? O contaminare în masă prin sporirea numărului de dependenţi?
    Păi nu mă miră că îl pupaţi pe partizanul – prin fie-sa – legalizării drogurilor zise uşoare. Cine se aseamănă, se-adună. Vă urez inhalare uşoară.

    • Dollo 08/07/2012 at 10:05 #

      și din ce ați tras dumneavoastră concluzia că prin distribuirea gratuită a seringilor sporește numărul dependenților? nu încetez să mă minunez câte lucruri aiurea s-au înțeles din postarea asta. se pare că nu am fost capabilă să comunic bine.

      • brontozaurel 09/07/2012 at 14:41 #

        Nici mie nu-mi vine sa cred ce reactii a putut starni postarea si cat de incuiati pot fi oamenii.

        Patru biserici la doua spitale? Dumnezeu sa va ajute, ca noi n-avem cu ce – banii pentru sanatatea voastra i-am dat pe icoane aurite 😐

    • mival 10/08/2012 at 17:10 #

      @ Donkeypapuas : „suntem în continuare ţara cu cei mai mulţi copii nfestaţi cu virusul HIV.”
      1. Se zice infectati nu infestati
      „Dar “gurile rele ” spun unele lucruri: că la origine ar fi fost nişte “vaccinuri” contaminate, inoculate în mod expres micuţilor din orfelinate şi nu numai.”
      2. Stii tu ceva da’ e cam vag, oricum din interiorul OMS s-a aflat ca virusul HIV este creat in laboratoarele lor. Si nu chiar numai in orfelinate, au fost copii infecati imediat dupa nastere care erau si in familii monoparentale sau dezorganizate. Daca cunosti persoane infectate cu HIV (trebuie sa stii macar la nivelul unor judete cu populatie mai mare), si faci asa ca o statistica sa vezi din ce familii provin o sa -ti faci o idee, dar sa stii ca rata infectatilor cu HIV din orfelinate e mai mica decat a acelora din familii.
      Oricum, ce ma uimeste pe mine e ca dupa atatia ani lumea nu prea stie ce si cum cu virusul HIV sau SIDA. Cunosc muuuulte persoane cu HIV/SIDA, am lucrat cu ele intr-un ONG, pot scrie un roman, situatia nu e roz deloc, dar sa stii ca statul, asa cum il huleste lumea, le asigura seropozitivilor tratament gratuit functie de persoana (pentru un singur pacient costul tratamentului este intre 2000 – 20000 euro/luna, dar sa stii ca multi seropozitivi nu ar merita. Vorbesc in cunostinta de cauza, nu pot da nume pe-aci, CNP si alte alea, dar eu unora nu as mai cheltui un eurocent cu ei, si drepturi cu carul, incaseaza lunar cel putin 200 euro, si cel mult 300 euro, fara sa faca nimic.
      Ma rog, bravo Dollo pentru articol!

  3. un ateu 10/08/2012 at 09:56 #

    Dollo, faci treaba buna! daca 2 indivizi macar au inteles ceva din acest articol, in fiecare zi, e un pas inainte.

Leave a Reply

Oldies but goldies

Regrete eterne fără semnul exclamării

Discuție despre pronumele de politețe pe marginea unei jerbe mortuare în Piața de flori George Coșbuc: se zice „nu vă vom uita niciodată” sau „nu te vom uita, fată?” 😉

Din câte încercări reușește un nevăzător să intre la metrou

florin georgescu metrou2

Din cel puțin două, la fel ca noi ăștia care nu nimerim să băgăm cartela cum trebuie în noii turnicheți. Asta de când s-a lansat aplicația gratuită Tandem acces, care le permite nevăzătorilor să folosească metroul ca toată lumea

O zi la probațiune

alb-negru

Ce face un VIP condamnat cu suspendare, când ajunge în biroul consilierului de probațiune, unde trebuie să-și demonstreze îndreptarea: răspunde la telefon cu „dragă, sunt în oraș, la un interviu, vorbim mai târziu” 😉

Vinales, seva eco-bio a Cubei

vinales20

Dar ce căutași, maică, taman în Cuba? l-am întrebat noi pe albanez. Și el nu pricepea ce-l întrebăm, dar râdea la noi. Noroc că nevastă-sa mai scăpa câteva cuvinte englezești și până la urmă ne-a arătat stâlpii casei, a bătut cu mâna în ei și am priceput că albanil nu era albanez, ci zidar.

Învățăm greu, mimăm mult și uităm repede

iohannis

Săptămâna trecută, după 25 de ani de tergiversări, dosarul Revoluției s-a închis, fără să fie cineva pedepsit și fără să știm vinovații. Dar asta e deja istorie, acum ne arde incendiul din club, de data asta va fi altfel, acum au murit tineri nevinovați pentru profitul unora, nu pentru democrație și alte abureli.

Bolivia: cocaleros, cholitas, sărăcie și frumusețe cât cuprinde

20180320_141433

Frunze de coca amare și politică dulce, socialistă. Bolivia și oamenii ei.