Viața la țară 2012

Satul românesc oltenesc îl așteaptă pe domnul Google, să-l descopere, cu niscai kitch tradițional. La Buzescu și Brastavățu.

Sunt sigură că v-am lipsit zilele astea. Și voi mie 🙂 Am fost în cucuieții Banatului, la Festivalul de Jazz de la Gărâna, despre care o să vă povestesc pe larg zilele astea. La întoarcere am trecut și pe la olteni, ca să duc acasă o fată frumoasă, originară din Brastavățu, Olt. Cu ocazia asta am făcut câteva poze și țin să vă împrospătez și vouă, ăstora care poate n-ați mai călcat pe la țară demult, imaginea despre kitch-ul satul românesc, că tot a anunțat Google că are de gând să ne pozeze și nouă comorile turistice cu trotineta – am auzit știrea azi la radio, în mașină.

Despre Brastavățu ar fi de zis următoarele: este un sat oltenesc, la sud de Caracal, în care în ultimii opt ani primarul a făcut câteva lucruri cultural-estetice, cum ar fi: a montat niște stâlpi de iluminat în fața primăriei și a căminului cultural – cu becuri roșii galbene și albastre – niște fântâni arteziene reprezentând niște îngerași cu câte o gâscă (sau un pește, nu m-am prins) în brațe – din gura gâștei iese apa – a astupat șanțurile din aceeași zonă, ca să amenajeze niște locuri de parcare. Fiecare zi dată de Dumnezeu brastavățenilor este „luminată” între orele 14.00 și 22.00 de Radio Oltenia pe care primarul îl retransmite pentru tot satul, în difuzoarele montate pe stâlpi în sat. În ciuda acestor dovezi sincere și emoționante de grijă primărească, omul a pierdut alegerile anul ăsta, în favoarea contracandidatului USL. Printre perdanți s-a numărat și candidatul Partidului Poporului,  zis și Tarzan, patronul „Tavernei olteanului” din sat care a beneficiat în campanie de prezența domnului Dan însuși. În rest, viața în satul Brastavățu este, la fel ca în oricare alt sat românesc, împărțită între cârciumă și munca la câmp. Singura legătură dintre cele două fiind căruța cu un măgar putere.

         

Din Brastavățu spre București am luat-o prin Caracal și Alexandria și cu ocazia asta am trecut și prin vestitul sat Buzescu, cu ale lui case țigănești de senzație.  Dar nu înainte de a-i căuta pe americanii cu scutul antirachetă de la Deveselu. Pe americani nu i-am găsit, nici plăcuța de la intrarea în sat nu arată vreun scut, ci tot o vacă, dar am rămas plăcut impresionată de judecătoria din Caracal. La fel și Dan Finuțu care și-a făcut casa din Buzescu întocmai după judecătorie, pe care a cunoscut-o și pe dinăuntru, când a fost condamnat.

În rest, la Buzescu kitch-ul este doar mai uniform și mai bine organizat decât la Brastavățu. Satul românesc, cum vă spuneam, îl așteaptă pe Google, să-l descopere.

  

Tags: , , , , , , , ,

7 Responses to “Viața la țară 2012” Subscribe

  1. Marius Georgescu 16/07/2012 at 19:41 #

    Chiar mi-ai lipsit-la fel cum mi-e dor de articolele scrise in DILEMA de Selma Iusuf.

    • TNH 16/07/2012 at 21:32 #

      Pfuai, aşa ai scris că ţi-e dor de articolele Selmei Iusuf din Dilema, încât am crezut că nu mai scrie. Am dat fuga pe dilemaveche să mă conving că e tot acolo…

      • Marius Georgescu 18/07/2012 at 15:29 #

        sorry!

  2. Niki 16/07/2012 at 21:42 #

    Gardul lui Finutu’ faec diferenta.

  3. ady 17/07/2012 at 00:10 #

    daca ziceai ca la intoarcere ai trecut prin corabia, imi bagam unghia in gat si faceam cu nervii. de sambata sunt in concediu la ai mei, la marginea olteniei, a romaniei si a geografiei.
    ps. ieri ne-am fiert/copt, dar asta seara e racoare si placut si am facut o sangria de sa stea pisicu’ in coada. 🙂

  4. Motanul rau 17/07/2012 at 10:51 #

    Da frumoasa tara’avem;)!

  5. umoristu 17/07/2012 at 13:04 #

    Pt ca ai fost la Garina…te urasc profund si ineficient, sunt galben-verzui de ciuda ca nu am ajuns acolo anul asta:)
    In Buzescu cind trecui (hehe) in 2005…conationalii m-au omenit cu niste pietre amical-traditionale aruncate. S-or fi speriat de motor:) oricum…Buzescu apare in zare ca un miraj, ca un „ceva” pe masura ce te apropii de el…imi venea sa ma ciupesc si sa ma frec la ochi pe masura ce crestea minunea in orizont…
    Frumoasa tara….brrrrrrrrrrrrrr

Leave a Reply

Oldies but goldies

Copiii proști nu ies din școli proaste, ci din părinți

Lasă și tu copiii la școală

După ce dau lunar, la grădiniță, sume cât salariul mediu pe economie, părinții se înghesuie să plătească oricât ca să-și vadă plozii înscriși „la o școală bună”, dar își păstrează intactă lipsa de disponibilitate pentru a petrece timp cu copilul lor.

Nu sunt dezamăgit de România, pentru că nu m-am lăsat amăgit

Camil Petrescu fiul

Camil Petrescu fiul, despre cum se vede România de peste ocean și din mijlocul Bucureștiului. De ce a plecat acum 43 de ani, de ce s-a întors azi și de ce ar mai pleca o dată, dacă ar avea iar 22 de ani. Despre salamul cu soia de New York.

Când gardul te dă de gol că ești nababul satului (III)

gardul

Proba șanțului și a zidului drept la sate; Viață de turnător de beton la mână; Azi ești tânăr și mâine îți cumperi gard jaluzea

Ice age cu comision bancar argentinian

perrito moreno

Trecerea granițelor din Argentina în Chile și retur sau comisioanele bancare nesimțite l-ar face și pe un eurosceptic să iubească UE.

Învățăm greu, mimăm mult și uităm repede

iohannis

Săptămâna trecută, după 25 de ani de tergiversări, dosarul Revoluției s-a închis, fără să fie cineva pedepsit și fără să știm vinovații. Dar asta e deja istorie, acum ne arde incendiul din club, de data asta va fi altfel, acum au murit tineri nevinovați pentru profitul unora, nu pentru democrație și alte abureli.

De ce nu-i prieşte Mioriţei iarba din UE

turma-alergand

Oieritul românesc supravieţuieşte cu greu, între subvenţia europeană care vine târziu, dezinteresul tineretului pentru meseria de cioban, şi supremaţia supermarketurilor care ne bagă pe gât brânză de import.