România își ucide oaspeții cu indiferență

În 2006 japonezul Hajime Hori a sângerat până la moarte în fața unui bloc din Piața Victoriei, mușcat de un maidanez. În 2012 japoneza Yurika Mauno e acostată pe Aeroportul Otopeni de un individ sub pretext că îi oferă un taxi, apoi violată și omorâtă. Două dintre marile bube ale României, eternizate de indiferența autorităților, ne omoară turiștii.

În timp ce România se dă de ceasul morții să pozeze în țară europeană, civilizată, în stat de drept în care justiția și democrația funcționează, Japonia ar avea toate motivele să-și sfătuiască locuitorii să nu mai calce pe aici. Țara asta le-a omorât până acum doi oameni veniți cu cele mai bune gânduri. În 2006 japonezul Hajime Hori a sângerat până la moarte în fața unui bloc din Piața Victoriei, mușcat de câinele Bosquito. În 2012 japoneza Yurika Mauno e acostată pe Aeroportul Otopeni de un individ sub pretext că îi oferă un taxi, apoi violată, omorâtă și lăsată în pădure. Sunt două exemple edificatoare pentru două dintre marile bube ale României. De 20 de ani nimeni nu se sinchisește să le rezolve. Și nici nu se va sinchisi.

Despre maidanezi am tot scris. Fiind o afacere bănoasă pentru prea mulți, nimeni nu are interesul să rezolve această problemă care a devenit deja o emblemă pentru București. La vremea respectivă s-a urlat demagogic pe la televiziuni că „a trebuit să moară un om ca să se ia măsuri de rezolvare a problemei maidanezilor”. Aiurea, nu s-a luat nicio măsură, și oameni au tot murit de atunci, de colții maidanezilor.

Mai rău decât maidanezii, însă, se comportă haita de interlopi care ocupă terminalul de sosiri de la Aeroportul Otopeni. Oricine a avut ocazia să intre în România pe acolo a fost acostat de cel puțin un dubios cu vorbe mieroase, care oferea „un taxi ieftin”. Indivizii ăia care-și fac veacul în aeroport zici că sunt coborâți din duba poliției, pentru o aliniere de identificare. Unul mai dubios ca altul, ar merita săltați de acolo fie și numai pentru că arată suspect. Dar ar putea fi îndepărtați legal, dacă s-ar vrea, pentru că pur și simplu nu au ce să caute acolo. Și totuși sunt tolerați și chiar organizați de personalul aeroportului și de toate conducerile politice care s-au perindat de-a lungul anilor pe la Ministerul Transporturilor. Ultima dată când am venit în țară pe acolo am fost șocată să văd că țeapa Fly Taxi a fost înlocuită de niște așa-zisi independenți, organizați de personalul de pază al aeroportului. În continuare nu sunt lăsați să intre acolo, la liber, taximetriștii autorizați din oraș. În continuare, dacă nu te așteaptă nimeni la aeroport, ești hăituit de „particularii” ăștia interlopi mai ceva ca un alb asaltat de copiii înfometați într-o țară bananieră.

Suntem penibili cu pretențiile noastre de a fi luați în seamă ca țară civilizată, ca destinație turistică, dar noi nu știm nici măcar să ne întâmpinăm cum se cuvine oaspeții în cea mai mare poartă a țării. Și aici e vorba și de organizația aia din Craiova (citisem undeva că ar fi vorba de AIESEC) la care mergea profesoara japoneză. Să lași tu un om singur, venit de la mii de km, într-o țară necunoscută, să ajungă pe cont propriu și de la București la Craiova, când el vine la tine să te învețe ceva gratis, mi se pare altă supremă dovadă de nesimțire. Ce-i costa să trimită un om cu un cartonaș cu numele ei, s-o aștepte pe aeroport și s-o conducă două ore până la Craiova? Cu siguranță infim față de o viață de om.

Vă mai spuneam anul trecut că atunci când intri în România prin Otopeni ar trebui să se strige tare în megafoane, ca la Londra: Mind the gap between Romania and the rest of the world! E, ar trebui să se strige și să se scrie asta în toate limbile, mai cu seamă în japoneză.

Etichete: , , , , , , ,

25 comentarii la “România își ucide oaspeții cu indiferență” Subscribe

  1. ady 22/08/2012 at 19:22 #

    faptul ca, serios vorbind, situatia (o persoana sa fie acostata oriunde-aeroport, gara, buricul targului sub pretextul oferirii unui serviciu, taxi in speta, si ulterior ucisa) se putea intampla absolut oriunde in lume (inclusiv new york- vezi „colectionarul de oase” 🙂 ) nu schimba cu absolut nimic faptul ca ceea ce se intampla la aeroport cu privire la taxiuri este ilegal, imoral si ce mai vreti voi si ne face complet de ras in lume. nu schimba cu absolut nimic sensul articolului lui dollo.
    cat despre comparatia romania-tari bananiere, recomand „prin praf si vise” de roxana valea (titlul original: „through dust and wind”; dc e posibil cititi-o in alta limba decat romana. subsemnata a pus sub embargou editura cu pricina si si-a calcat pe suflet sa va recomande cartea asta) sa vedeti acolo sistem public de transport. ce se intampla la noi (punand la socoteala si aeroportul otopeni si multele si marile belele ale cfr-ului) e o mica si dulce copilarie. parol.
    si apoi, craiova………. daca erau din baia mare sau suceava, poate mai intelegeam sa nu fi venit nimeni s-o intampine. si daca nu s-ar fi intamplat nenoricirea tot era mai ieftin sa vina cineva cu masina s-o ia decat sa se „plimbe” cu taxiul prin bucuresti si apoi drumul pana la craiova cu orice ar fi fost el.

  2. Kitana 23/08/2012 at 11:54 #

    aceleasi tare vechi care se mentin din inertie…nu e treaba primariei, nici a militiei, toti stau si asteapta sa faca cineva ceva dar nu-si misca nimeni curul . La Sibiu in aeroport sunt o gramada de taxiuri de la diverse firme cu ecuson pe parbriz cu autorizatia de a fi acolo . Ce naiba e asa de greu?

    • Iulia 25/08/2012 at 16:27 #

      da, Sibiul e totusi un oras mai linistit decat Bucurestiul…

  3. Xanaxdoo 23/08/2012 at 17:01 #

    Acum vreo 5 anisori, am fost trimisa de firma mama (franceza, pe vremea aia) in interes de afaceri la Bucuresti. Vreau sa spun ca, romanca fiind (adevarat ca ardeleanca, deci mai credula, pare-se), si tot am fost tepuita de un taximetrist. Mai mult, dupa ce m-a tapat de bani, a avut si amabilitatea sa imi dea sfatul ca „niciodata sa nu mai spun unui taximetrist ca nu stiu pe ce traseu vreau sa ma duca la hotel”.

    Mai apoi, de fiecare data cind colegi de-ai mei merg la Bucuresti, ma intreb cam de cite ori platesc mai mult cursa fata de cit merita, si cit de multi kilometri fac in plus fata de traseul real spre destinatie.

    Ca sa inlatur niste mituri insa, pot sa spun ca am avut colegi care au luat teapa de la taximetristi in Bruxelles, Praga, Varsovia, de Budapesta nu mai spun, la fel si Lisabona, asa ca mai usor cu „numai la Bucuresti se intimpla”. Nu iau deloc apararea aeroportului din Bucuresti, spun doar ca e bine sa nu mai mitizam atita perfectiunea celor „mai de la Vest de noi”.

    In fapt, recunosc ca, de fiecare data cind calatoresc cu avionul, am noduri in stomac a propos de episodul taxiului in orasul de destinatie, pentru ca sint deja conditionata sa vad in fiecare taximetrist al lumii un tepar (si de acum inainte trebuie sa ma gindesc ca e si un potential violator)

    • Elena Halmaghi 23/08/2012 at 19:01 #

      Pai nu, ca au ajuns ai nostri si ai altora de acest fel, si „mai la vest de noi”…

  4. andra 24/08/2012 at 01:15 #

    Este regretabil ce s-a intimplat.
    Si orori din acestea se pot intimpla oricind si oriunde.
    Ma intreb daca a trimis cineva condoleante familiei si, sau ambasadei Japoniei, Ar trebui ca repatrierea cadavrului tinerei sa fie facuta pe cheltuiala guvernului roman.
    Si poate ofera putina consolare si faptul ca presupusul asasin a fost prins destul de repede.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Când și de ce s-au dat ultimele amnistii în Europa

oug_gratiere-curcan

De la Ceaușescu, în 1988, care voia să fie iubit, la Vaclav Klaus, în 2013, care a vrut să scape niște corupți, Europa a trecut prin mai multe aministii și grațieri colective. Președinții care le-au dat nu s-au bucurat, însă, de simpatia populară.

Ce caută englezii în Grecia

karaoke

În timp ce milioane de estici se dau peste cap să emigreze în vest ca să facă bani, englezi, germani sau canadieni vin în Grecia ca să trăiască decent, în căutarea unui stil de viață care nu le mai e accesibil în propriile țări.

Vinales, seva eco-bio a Cubei

vinales20

Dar ce căutași, maică, taman în Cuba? l-am întrebat noi pe albanez. Și el nu pricepea ce-l întrebăm, dar râdea la noi. Noroc că nevastă-sa mai scăpa câteva cuvinte englezești și până la urmă ne-a arătat stâlpii casei, a bătut cu mâna în ei și am priceput că albanil nu era albanez, ci zidar.

Raiul există și e în patrimoniul UNESCO

plitivice19

… sub numele de Parcul natural Plitvice, din Croația

Recursul la argumente

ilusion

De ce în 2017 e nevoie să le explici unora că oamenii sunt egali în fața legii și au aceleași drepturi indiferent de rasă, sex sau etnie – pentru că la televiziunea națională vine un avocat al poporului și neagă Holocaustul, și nimeni nu-l contrazice, deși avem și o lege care-l face pasibil de pușcărie pentru asta.

Nu s-a furat, așa s-a votat. Și numărat

voturi2

Cum am fost observator la numărătoarea voturilor într-o secție de votare din București și mi-am revenit din iluziile cetățenești pe care le aveam.