The mother fucker of everything

„La ce ne trebuie un traducător de engleză? Adică ce, eu nu sunt capabil să le zic vreo două ălora de la FMI despre mama și tata la finanțele noastre, care se simte bine și nu le-a picat greu criza politică?” și-o fi zis el Antonescu, în oglinda de la baie, dimineață când s-a trezit.

Sunt sigură că l-ați auzit deja pe „the acting president” gesticulând în engleză în fața delegației FMI. E un festival de ironii pe rețelele sociale la adresa romglezei președintelui, de parcă Iliescu și Băsescu ar fi vorbit mai bine sau chiar noi înșine, vorbitorii „neregulați” de engleză, am fi niște mici shakespeari în viața de zi cu zi.

Eu n-aș fi atât de aspră cu engleza lui Antonescu, deși nu mi se pare normal ca președintele României să vorbească în altă limbă, oricare ar fi ea, la Palatul Cotroceni. Că doar nu suntem colonie britanică. Măcar de-am fi fost…

Dar alt aspect mi se pare edificator pentru situația asta, de care ne facem mulți vinovați. Acela că românul în general se consideră pregătit să vorbească despre orice și să facă orice muncă pentru care nu e pregătit, dar crede că o poate dovedi pe considerentul „cât poate fi de greu ca să…?!”. De aia avem specialiști formați afară care decid să rămână acolo, pentru că aici nu le acordă nimeni importanța cuvenită.

„La ce ne trebuie un traducător de engleză? Adică ce, eu nu sunt capabil să le zic vreo două ălora de la FMI despre mama și tata la finanțele noastre, care se simte bine și nu le-a picat greu criza politică?” și-o fi zis el Antonescu, în oglinda de la baie, dimineață când s-a trezit. Și de ce să-mi scriu un discurs, dacă sunt capabil să citesc instrucțiunile de pe spuma de ras, de ce n-aș ști să le zic și ălora de la FMI că we are fine, here, în spațiul Carpato-Danubiano-Pontic, ceea ce le dorim și lor?

Ce ne trebuie specialiști în atragerea fondurilor europene, ce Nuți nu știe ea să cheltuiască bănișorii altora, fie ei și în euro?

Ce ne trebuie specialist în PR, ce amanta șefului nu e în stare să facă relații cu publicul?

Ce ne trebuie specialiști în orice domeniu, că doar suntem o națiune de deștepți, îi facem pe toți din vorbe, de nici nu știu ăia ce i-a lovit. În plus n-avem bani ca să plătim pretențiile ălora care ți-au tocit coatele prin școli, că suntem o țară săracă. Cine vrea bani pe măsura pregătirii e liber să plece afară, s-au deschis granițele. De aia am făcut revoluție…

Până la urmă nu ne trebuie nici legi, nici alegeri, nici Parlament, nici Constituție. Avem nevoie de un tătuc care să ne arate calea. În orice limbă. The mother fucker of everything. God bless Romania! Pardon, nu God, că citit invers înseamnă dog… Doamne ferește și apără!

 

 

*Poza e de aici.

Etichete: , , , , , ,

27 comentarii la “The mother fucker of everything” Subscribe

  1. spufi 08/08/2012 at 07:47 #

    Dollo, nu sunt de acord ca Basescu e la acelasi nivel cu Antonescu la stapanirea englezei.
    Desi nici Basescu nu e un maestru (frazele nu ii ies foarte fluent, mai sta sa isi gaseasca niste cuvinte), cred ca e cu multe clase peste Chucky. Basescu poate exprima idei complexe in engleza (ex: https://www.youtube.com/watch?v=W4A6BIwOqpg), Chucky devine mai prost decat e in realitate cand vb engleza, si nu reuseste sa se ridice peste the mother and the father…

    Si in alta ordine de idei, mi se pare ca se face f mult caz in Romania de accent – ce daca vorbesti fluent, daca ai accent, esti praf. Ceea ce este o tampenie care vine bineinteles de la cei care nu inteleg ei prea bine engleza, dar au o ureche muzicala deosebita si un simt critic iesit din comun, ca doar astea sunt niste talente native la un roman…

    • Dollo 08/08/2012 at 08:14 #

      Băsescu are de partea lui anii petrecuți prin porturi. E o bună școală de engleză, se pare 😉

  2. Motanul 08/08/2012 at 10:00 #

    Nu numai ca vorbește prost engleza(a făcut toate dezacordurile posibile), dar Crin pluseaza vorbind prostii:
    1) se prezintă ca el ar fi președintele. Doh! Pai aia nu știau cine e?:)
    2) „tata si mama situației economice”:)))
    3) criza politica „don’t” influenteaza aceste discuții (primul lucru la care îl contrazice vorbitorul FMI).

  3. mircea 08/08/2012 at 21:27 #

    Parerea mea e ca Crin se descurca mai bine in engleza cu mina dreapta decit cu stinga.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Sanssouci, casa de la țară a unui rege cool

pajiste

La 1740 oricine putea să intre pe domeniul lui Frederick cel mare al Prusiei, cu condiția să fi fost îmbrăcat corespunzător. Azi intrarea costă 19 euro și îți dezvăluie un colț de rai și o poveste frumoasă.

Dumnezeu preferă proștii

catedrala

A te mai opune acum Catedralei Neamului echivalează cu a cere demolarea Casei Poporului. Istoria ne arată că în 25 de ani nu am învățat valoarea prevenției în tratarea bolilor, nici a dezbaterii publice în luarea deciziilor.

Cum și-a arogat PSD un cinema de 3 milioane de euro din bani publici

poza-cinema-gloria-pro

Cinema Gloria, inaugurat și folosit doar de PSD deocamdată, nu are autorizație de securitate la incendii. ISU susține că nu poate amenda nici PSD, nici primăria, din cauza unor chichițe legislative. Totuși a amendat în același timp un cinematograf autorizat, închiriat de USR pentru un eveniment public.

„Bună, ce faci?!” – varianta nipono-americană cu happy end

gene-hitaki

Epstein și Kobayashi – Ce șanse erau ca un evreu și o japoneză, el economist, ea pictoriță, ambii trecuți de 60 de ani, să se întâlnească și să se iubească, în ditamai New York-ul?

Ce bucurie aș vrea eu să-mi facă Volksbank

bucurie

Banca pe care au dat-o mii de clienți în judecată oferă trei „lozuri” de câte 1000 de euro pentru satisfacerea unor bucurii omenești. Bucuria mea de client ar fi să-mi achit mai repede creditul la ei și să nu-i mai calc pragul niciodată.

Mergând pe sârmă

domnul i

Împrumutam bicicleta și mergeam noaptea în parc la Icoanei. Îmi era rușine altfel, pe zi, să nu râdă lumea de mine, că sunt ditamai bărbatul și cad de pe bicicletă. Că am căzut de câteva ori, dar de aia am și ales Grădina Icoanei, că are aleile de nisip și pământ, nu mă răneam prea tare când cădeam. În trei nopți am învățat.