Nu știu cum așteaptă Băsescu, Ponta și Antonescu decizia Curții Constituționale de mâine, dar mama le-a făcut un soi de mușuroi de cârtiță, ca să mai ucidă din plictiseala așteptării. Nici telenovelele alea turcești la care se uită ea nu mai au atâta dramă câtă plutește în țărișoară în așteptarea marelui rezultat de mâine. Și pentru că pe tortul pentru Băsescu a primit deja autograf, pe ăsta pentru CCR l-a tapetat cu felii de ruladă cu gem de căpșuni, exact așa cum ne-au învârtit și ei săptămânile astea, de la referendum încoace: când cer liste actualizate, când cer actualizarea lor, când cu diaspora, când fără diaspora, când 31 august, când 21 august.
Ca să nu fie total inutilă postarea asta, să vă zic și rețeta, deși nu e vreo invenție a mamei. Înțeleg că a văzut-o la TV exact după ce a făcut celălalt tort, așa că și-a jurat atunci în barbă să-l facă și ea. Procedura e similară pentru tortul diplomat, iar în loc de frișca de deasupra, care oricum era cam grețoasă, trebuie făcută această ruladă.
Așadar, mama a făcut rulada din 5 ouă, 5 linguri de zahăr, 5 linguri de făină. A bătut spumă albușurile, apoi a amestecat gălbenușurile cu zahărul și le-a turnat peste albușuri, apoi a pus făina. Puteți să adăugați arome după gust. Rezultatul l-a întins cu spatula ca pe o foaie groasă pe fundul unei tăvi mari de aragaz și l-a băgat la cuptorul încins timp de maximum 10 minute. Cu cât e tava mai mare cu atât mai multă ruladă o să obțineți.
Imediat după ce a scos blatul ăsta din cuptor a întins pe masă un șervet de bucătărie (curat) tapetat cu zahăr pudră. A așezat blatul cald pe șervet și le-a rulat cât mai strâns împreună. Trebuie ținut așa rulat vreun sfert de oră, apoi desfășurat și uns cu gem de căpșuni. A rulat apoi din nou, doar blatul, fără șervet, tot strâns, l-a înfășurat sul într-o folie alimentară și l-a trimis în frigider pentru răcire. Câteva ore.
Procedura pentru asamblarea tortului diplomat cu această ruladă este următoarea: după ce rulada s-a răcit o tăiați în rondele cu grosimea de un centimetru. Într-un castron puneți o folie din plastic apoi așezați rondelele ca un tapet pe fundul și pereții castronului, ca în imaginea alăturată. Peste ele turnați crema tortului (în care puteți să puneți ce fructe vreți, de sezon, eventual mai acrișoare, deoarece crema de diplomat e cam grețoasă) apoi acoperiți tot cu rondele și cu niscai pișcoturi pe margine. Acoperiți cu marginile foliei din plastic și dați la frigider până se întărește tot.
La final răsturnați castronul cu gura în jos și obțineți tortul CCR sau al cârtiței. Că tot ce trăim noi în ultimele luni parcă e Ziua Cârtiței.
desi mama facea destul de des rulada cand eram eu mica, nu stiu de ce, dar intotdeauna mi s-a parut mare inginerie.
dupa cum descrii reteta este un blat simplu de pandishpan (pain-de-spagne- ma dau culta 🙂 ) dar pus la copt intr-o tava mai mare sa fie mai subtire si apoi rulat. credeam ca blatul e altfel. si n-am intrebat-o pe mama niciodata. ce-o fi fost in capul meu?!
cand eram copil mama ii zicea „rulada” cand o facea cu crema de unt (singura prajitura pe care o facea cu crema de unt; restul care de care mai elaborate; mai ales dupa revolutie cand au inceput sa se gaseasca una alta in magazine) si „cataif” daca il umplea cu frisca. saracii turci, daca ar sti ce numea mama „cataif” …………. cred ca eram prin ultimul an de facultate cand am mancat prima oara un cataif adevarat.
phuuuuuuuuuuuiiiiiiiiiiiiiiiiii. bine ca mi-am amintit. tre’ sa caut niste idei de aperitive pt cumnata. uitasem, dc nu era postul tau……….
Da, pare simplu de făcut, eu doar o descriu, n-am fost de față și la facerea ei, doar la asamblarea tortului;)
Pai cu un tort ca asta poti cumpara f’o j’de mii de voturi!
E prea târziu acu. Ne trebuie numa fo 5-6 voturi, d-alea 😉
Aha! Gem de capsuni! Si eu supraveghez frigiderul de la birou sa nu atenteze careva la borcanul promis in schimbul vuitton-ului de papura.
Aoleu, uitasem de el! Vai, și mama a tot căutat și a cumpărat până la urmă un borcan de la hypermarket. Dar n-a fost foarte mulțumită de el că era cam palid, cică 🙂
Pai da pe la noi sa-l iei, mai stam de vorba!
Arata foarte bine! Si eu nici macar nu-s fana tort diplomat.
O chestie patita in liceu:
Trec eu pe langa o cofetarie, vad scris pe geam: „Executam torturi la comanda.”
Primul meu gand a fost fix asta: oare pe cine tortureaza? cine vrea sa fie torturat?
Doamna Dollo, cum ati comenta „iar în loc de frișca de deasupra, care oricum era cam grețoasă, trebuie făcută această ruladă”, rulada fiind plamadita din „5 ouă, 5 linguri de zahăr, 5 linguri de făină”? Pai se poate? Frisca rulz!
N-ai gustat din rulada ca să îți dai cu părerea 🙂
Ce „bucatica” ti-ai taiat 🙂
A fost doar pentru ilustrare, am mâncat trei zile din ea
…rrriiiight…..:P:P:P