Credința crește odată cu sărăcia. Sau invers?

Cu cât PIB-ul unei țări e mai mic, cu atâta cetățenii ei se arată mai religioși. România figurează în extrema religioasă a lumii, alături de indieni, arabi, turci, deși ne place să ne raportăm și-i invidiem mereu pe cei din extrema cealaltă a lumii civilizate: țările nordice, Germania, Franța, Elveția Canada.

O cercetare Gallup publicată în 2010 a reușit să facă un grafic ilustrativ despre legătura strânsă dintre bogăția unei țări și gradul de religiozitate declarat de populație. Concret, zice Gallup, cu cât Produsul Intern Brut al unei țări e mai mic, cu atâta cetățenii ei se arată mai religioși. Cu cât țara e mai bogată, dezvoltată, democrată, cu atât religia e mai puțin importantă în viața oamenilor.

Cercetarea a fost făcută în 2009 în mai mult de o sută de țări și admite o singură excepție de la acest algoritm: SUA pare a fi o țară deopotrivă religioasă și bogată 😉

Am dat peste studiul ăsta în timp ce făceam o documentare. M-a frapat și nu prea că România figurează în extrema religioasă a lumii, alături de indieni, arabi, turci, deși ne place să ne raportăm și-i invidiem mereu pe cei din extrema cealaltă a lumii, civilizate: țările nordice, Germania, Franța, Elveția Canada.

 

Problema e că nu ne spune nimeni că țările alea pe care le invidiem sunt niște democrații funcționale, transparente, oamenii de acolo au o cu totul altă relație cu munca decât avem noi, au sisteme educative și de sănătate de top și nu în ultimul rând o separație netă între stat și biserică. Adică mai pe înțelesul unora, biserica nu primește fonduri de la buget, chiar dacă reprezintă „peste 80% din populație”, iar oamenii nu așteaptă să li se întâmple lucruri bune și frumoase „de la Dumnezeu”, ci muncesc pentru ele.

În tabelul alăturat vedeți cu cine ne comparăm întru credință sfântă strămoșească. Nu știu, zău, cum s-o fi strecurat printre țările alea o democrație solidă ca a noastră, proaspăt reconfirmată după tentativa de lovitură de stat la care a fost supusă 😀

Găsiți studiul Gallup aici.

Etichete: , , ,

9 comentarii la “Credința crește odată cu sărăcia. Sau invers?” Subscribe

  1. Ion Scutaru 23/09/2012 at 21:28 #

    Nu cred că e corectă analiza Gallup, în ciuda rezonanţei numelui acestei instituţii. Mă îndoiesc profund că România înregistrează un asemenea procent de indivizi care pot afirma fără a minţi că religia e o parte importantă a vieţii lor de zi cu zi. Atenţie, viaţa de zi cu zi! Parte importantă!

    Nah… Practicanţii religioşi din ţara aceasta sunt cam 10, hai 15% (face-s-ar 0% cât mai curând posibil, să scoatem şi noi capul odată în secolul al douăzeci şi unulea!), după estimările unora cărora chiar le pasă de îndobitocirea poporului român cu religia. Restul dau doar din gură, că nu-i doare. E drept, se încearcă, se dau legi cretine, cum ar fi introducerea religiei în şcoli sau înmulţirea sărbătorilor legale care coincid cu unele religioase dar… merge greu 🙂

    Românii sunt atât de puţin prinşi de vraja religiei încât chiar şi unii din cei care se bat cu teancuri de cărămizi în piept că sunt credincioşii lui Moş Crăciun habar n-au de semnificaţia unor sărbători importante. Dar o dau pe asta cu biserica, neică, pentru că dă bine. Cei mai cei, bineînţeles, politicienii, aceste dejecţii care ne mută, pe zi ce trece, tot mai adânc, în evul mediu. Scuze pentru postarea kilometrică. Deci, pe scurt: nu cred în exactitatea acestui sondaj.

    În altă ordine de idei, îmi face o reală plăcere să trec aproape zilnic pe aici şi să citesc postările autoarei şi comentariile. O fac deja de vreun an şi mă simt clar mai câştigat decât înainte. Keep up the good work 🙂

  2. Petru Răboj 23/09/2012 at 22:04 #

    Asa a fost mereu…bogatii au uitat cui trebuie sa multumeasca pentru ce au pe cand un sarac este recunoscator in fiecare zi ca are ce manca…

    • Nana 25/09/2012 at 15:56 #

      Cred ca incurci cauza cu efectul… 🙂

  3. Alina 24/09/2012 at 01:33 #

    Sa vezi ce interesant e in Danemarca, unde majoritatea sunt atei, dar totusi 80% dintre ei sunt membri ai bisericii si platesc taxe pentru asta (aproximativ 1-1.5% din venitul taxabil). Nu imi explic de ce, mai ales ca este optional.

    In plus, biserica (The Church of Denmark) mai primeste vreo 13% si de la guvern, tinand cont ca aici nu exista separatie intre biserica si stat. Mai apar uneori dezbateri sau sondaje pe tema asta, dar pana acum nu s-a ajuns la concluzia ca ar fi mai bine sa se separe biserica de stat.

  4. Andor74 24/09/2012 at 07:56 #

    Na, pe undeva e normal…. Dupa cum zic si ante-comentatorii, intotdeauna unul mai sarac va cauta sa-si minimizeze frustrarile, iar cel bogat … in fine, mai bine citez:

    Religia – o fraza de dânsii inventata
    Ca cu a ei putere sa va aplece-n jug,
    Caci de-ar lipsi din inimi speranta de rasplata,
    Dupa ce-amar muncirati mizeri viata toata,
    Ati mai purta osânda ca vita de la plug?

    • Protozaur 29/09/2012 at 11:58 #

      Dixit Andor74! hai si Emin[em]scu un pic!

  5. alin 24/09/2012 at 12:59 #

    O corelatie clara se observa doar din grafic, fara a face o regresie econometrica.
    Dar care din cele doua este cauza nu se poate spune atat de simplu.
    Mai mult, cum corelatia nu implica automat cauzalitatea, este posibil ca educatia, libertatea sau alti factori sa fie cauzele ireligiozitatii si ale dezvoltarii economice.

    Oricum, SUA este o anomalie.

  6. blo 26/09/2012 at 08:35 #

    Dupa parerea mea nu exista o legatura intre nivelul economic si numarul de indivizi care spun ca sunt religiosi.
    Nivelul economic creste, daca indivizii sunt dispusi sa munceasca, pur si simplu, nu pentru ca nu mai pierd timp cu rugaciunile de trei ori pe zi plus aprins de lumanari, stropit cu agheasma sau mai stiu eu ce.
    Este pur si simplu o chestie de educatie. Poate ca SUA a fost populata la inceput de ‘ai mai fixisti si mai bigoti indivizi din Europa. Aia s-au imperecheat, s-au inmultit si uite unde s-a ajuns :))
    Eu cred in Dumnezeu, dar nu ma impresioneaza in mod placut ideea ca se cheltuiesc miliarde de la buget, pentru construirea unei catedrale, fie ea si a mantuirii neamului.
    As fi preferat ca banii aia sa fie impartiti pe la parohiile sarace, pentru ca biserica sa poata ajuta populatia in mod direct.
    Sunt foarte curioasa sa vad cum va mantui neamul magaoaia aia. Atata idiotenie n-am mai vazut decat prin cartile de istorie sau in capaniile prezidentiale americane. Cum p… sa te gandesti tu ca in loc sa „arunci” banii aia pe mancare, medicamente, scutece si haine pentru populatia defavorizata, ar fi mai bine sa futi o biserica asa, cat mai mare, in care sa aiba loc sa intre toate babele cand o fi de pupat ceva moaste?
    Bleah. Modul in care se comporta capii bisericii imi provoaca greata.

  7. krossfire 03/10/2012 at 09:50 #

    Ortodoxia rusa este mult mai puternica si pe alocuri mai agresiva decat cea romaneasca. N-as zice ca e tocmai corect plasamentul unor tari, desi, in cazul Romaniei…

    Unul din motive ar fi si faptul ca, odata intrebati, romanii sunt mai ortodocsi decat un Apostol. Imediat dupa, ritualul si „respectul” inceteaza, iar majoritatea isi vede linistita de viata (am folosit expresia substitutiv, deci nu fac acordul la plural).

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Je suis doamna de la litera B

realitate

Doamna care răspunde de litera B mănâncă dintr-o caserolă, lucrează la un birou care nu se vede de dosare, zilnic cu o armată de oameni nerăbdători la ușă, care nu lasă nici măcar timpul să iasă bășina celui dinaintea lor din birou, că dau năvală să-i ia locul. Nu vreau să știu ce s-ar întâmpla dacă pe doamna ar apuca-o pântecăraia.

De ce ea? (3)

tarau-victoriei

Viața de după: reabilitarea, mai grea decât pușcăria, a muncit la negru pentru că nu o angaja nimeni, victoria de la CEDO și rejudecarea procesului în țară, pierderea și regăsirea dosarului, apariția unor „victime” noi atrase de ideea de potențial câștig, facultatea de drept, doctoratul și victoria finală.

Nu există o legătură între creșterea avuției bisericii și calitatea vieții enoriașilor

oti

Interviu cu fondatorul Asociației Secular Umaniste din România, Atila Nyerges, despre religie, credință, știință și imoralitatea legăturii dintre biserică și politicieni, pe la spatele poporului prezumat credincios.

A venit toamna, acoperă-mi gresia cu niște antiderapant

placi

Robert Negoiță, iubitorul primar al sectorului 3, a lipit bucățele de material antiderapant pe plăcile de gresie de pe Bulevardul Unirii – pe care a dat 10 milioane de euro – ca să nu-și rupă trecătorii picioarele când merg să-și plătească impozitele.

Autorizația de construcție – când primăria e mai parolistă decât arhitectul (II)

unelte

În țara lui „așa se face”: dom profesor îți face o onoare cu forța, iar producătorul îți zice, voalat, că proiectantul tău e praf; Și se întâmplă că ne dispare din proiect și al treilea structurist

Cu cât ne-a botezat Samsung Biblioteca Națională

Biblioteca Națională Samsung

Statul român plătește un credit de 104 milioane de euro pentru clădirea Bibliotecii Naționale, iar firma Samsung și-a pus numele pe ea, cu câteva televizoare în valoare de 300.000 de euro. O afacere marca Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.