Am tot amânat să scriu despre o experiență plăcută pe care am avut-o săptămâna trecută în restaurantul La GB&Oskar. Vă anunț din start că urmează o postare gen advertorial, chiar dublu advertorial, dacă mă gândesc bine. Zic gen advertorial ca să moară dușmanii de ciudă că nu e advertorial pe bune, adică n-am luat bani pentru ce voi scrie aici, ci doar m-am lăsat „mituită” cu mâncare și băutură, ca menestrelii. Dar cum despre mâncare e vorba aici, zic că e bine să vă vorbesc în cunoștință de cauză.
Așadar, am fost invitată de o veche prietenă care lucrează la Albalact la o masă cu bloggeri. Eu nu făceam parte din targetul firmei de PR care a organizat evenimentul, pentru că pesemne nu aveam suficientă audiență precum restul fetelor, dar aveam pile la firma producătoare, după cum v-am zis, așa că invitația a fost pe criteriul „hai fată și tu, că Mihaela Bilic e haioasă, mâncăm, vorbim, ne simtem bine”.
Aici vine lauda despre restaurantul lui Butunoiu
Zis și făcut. Înainte de a găsi restaurantul cu pricina m-am delectat cu informațiile de pe site-ul lui, ceea ce vă recomand și vouă. M-a cucerit din start conceptul, dar și prezentarea online. E un restaurant amenajat într-o vilă cu etaj în Dorobanți. Numai zona de fițe ar fi fost suficientă să-mi sperie pofta de a-l vizita, dacă nu era cu Albalactul. Dar, citind descrierea m-a făcut curioasă. Conceptul, cum spuneam, e inedit. Mergi acolo ca acasă la … George Butunoiu și la Oskar. Unde Oskar e un pomeranian mic, negru și deloc drăgăstos cu musafirii. Compensează, totuși, domnul Butunoiu 😉
Ești poftit la masă și pus la îngrășat. Nu există un meniu prestabilit, ci doar inspirația din ziua aia a bucătarului, combinată cu norocul celui care face aprovizionarea. Rezultatul ți se înșiră pe masă în 10-20 de feluri de mâncare. Mănânci cât poți și bei așijderea, iar la final plătești o contribuție fixă. Cam 70 de Ron femeile și 100 de Ron bărbații. Dacă te lăcomești și încarci farfuria, după care nu mai poți să mănânci, iar gazdele sunt silite să arunce restul din farfuria ta, mai dai 5 lei – taxa de risipă, ilustrată cu o poză cu niște copii africani care, normal, mor de foame. Oricum, e imposibil ca din numeroasele feluri să nu găsești ceva pe placul tău, mai ales că din ce am văzut stilul de gătit e „ca la mama acasă”, cu mici extravaganțe exotice.
Aici vine lauda despre Albalact
Ne-am adunat așadar pe terasa lui Oskar vreo 20 de femei ca să vorbim despre binefacerile laptelui în viața omului. Ca o ziaristă bătrână și hârșâită într-ale comunicării mi-am zis că scopul vizitei acolo va fi fiind acela al anunțării unei noutăți, de către firma producătoare de lactate. Și am stat cu sufletul la gură de nerăbdare până la final, când am aflat că nu e nicio noutate, doar banalul și bătrânul „beți lapte, măi, că e bine!”. Ceea ce, mărturisesc, chiar fac de o săptămână.
Mihaela Bilic, celebra nutriționistă care și-a legat numele de celulitele câtorva vedete în ultimii ani, zice că ea s-a apucat așa, pe cont propriu, să promoveze consumul de lapte, exasperată de numeroasele mituri apărute în ultimii ani cum că laptele n-ar mai fi necesar la maturitate, că ar conține chestii nașpa pentru organismele ălora sensibili la lactoză, că paradoxal laptele a devenit un aliment controversat, deși nu e decât 85% apă și restul mustește de vitamine, minerale și proteine. Bilic s-ar fi dus să le propună mai multor producători de lapte să susțină această campanie de informare, dar numai cei de la Albalact au fost interesați, motiv pentru care marca ce apare în spatele doamnei Bilic este Zuzu. Asta în pofida faptului că ea însăși se recomandă o amiratoare a vacii Fulga (tot un brand Albalact), și a vacilor în general, care sunt atât de altruiste cu omenirea, dând lapte la fel de bogat în nutrienți, indiferent de cât de bine le merge lor, vacilor, pe plan personal și profesional…
Și am purces la informat. Montată de unele comentarii primite de la voi data trecută când am îndrăznit să scriu despre lapte tot moka, m-am apucat s-o încui pe doamna Bilic cu întrebările mele pertinente. Că de ce să bem lapte dacă am terminat de crescut? Că de ce iaurtul e făcut din lapte praf? Că de ce e mai gustos ăla de țară, direct de la uger, decât ăsta pasteurizat și ambalat? Că ce te faci cu ăia intoleranți la lactoză?
Aici vine partea despre beneficiile laptelui
Femeia mi-a răspuns destul de logic la toate:
– că e bine să bem în continuare pentru că avem nevoie de calciu și că laptele e cel mai eficient aliment în sensul ăsta. Corpul nostru consumă zilnic un gram de calciu, iar dacă nu i-l dăm din alimentație îl ia din oase. Cel mai ușor e să consumi trei doze de câte 100 de ml de lapte (sau derivate) zilnic ca să suplinești acel gram de calciu – de asta au făcut ei campania Doza Zilnică de Lapte.
– că iaurtul conține și lapte praf pentru că e necesar pentru îmbogățirea cu substanță uscată (cu proteinele care sunt concentrate în laptele praf) și pentru consistență. Fermenții lactici nu l-ar face niciodată atât de consistent. Și în casă, dacă faci iaurt, trebuie să pui ceva și pentru consistență. Și că mai bine să aibă lapte praf – care e tot un lapte, dar deshidratat – decât amidon sau alți agenți de îngroșare străini de lapte. Și că laptele praf e bun și recomandat a se pune și în alimentația bătrânilor sau a copiilor, atunci când au nevoie de aport mai mare de vitamine și minerale, că este o metodă de a menține egal nivelul de nutrienți din lapte și pe timp de iarnă, când laptele dat de vaci e mai slab calitativ – atunci se folosește lapte praf făcut din producția de vară, și așa se compensează.
– că întotdeauna laptele va fi mai bun mai aproape de uger, cu condiția să cunoști vaca respectivă și pe familia în care ea crește, dar cum trăim în lumea asta modernă ne putem mulțumi și cu răul cel mai mic – să bem lapte colectat și ambalat prin metode sterile.
– că intoleranța la lactoză nu este în realitate o boală sau o alergie, ci este o capacitate redusă a organismului de digera laptele din cauză de lipsă de lactază – o enzimă care ajută la digestie, și pe care oamenii care nu prea consumă lapte o au în cantități insuficiente. Că leacul pentru asta este să consumi lapte mai des, până când organismul se reobișnuiește.
Aici apar cercetătorii de specialitate 😉
Bilic a mai pus și de la ea:
– că popoarele care beau lapte au oameni înalți și frumoși – vezi nordicii care consumă lactate, nu ca noi. Contraexemplul erau asiaticii, care sunt mici și urâți pentru că nu au de unde să bea lapte, zice ea. Dar ce viață sexuală bună au! zic eu. Ea zice că de unde știu eu? Am citit Shogun și Tai Pan, de acolo.
– că dacă bei cafeaua dimineața cu mult lapte, nu mai trebuie să mănânci, că laptele ăla va sta câteva ore în stomacul tău și va ține de foame. Ceea ce am făcut și eu de atunci încoace, și așa am consumat în numai o săptămână o cutie cu lapte care altfel îmi ajungea și o lună doar pentru pus în cafea și Toshiba din când în când.
– că în intestine calciul din lactate se combină cu grăsimea alimentară și scade absorbția acesteia prin procesul numit saponificare (cam ca la facerea săpunului). În plus, principala proteină din lapte – caseina – acționează asupra apetitului și reglează activitatea hormonilor gastro-intestinali, astfel că atunci când țineți orice cură de slăbire, dacă o combinați cu lapte sau produse lactate vă va fi mai ușor să mâncați mai puțin.
– cercetătorii (!) au observat că reducerea aportului caloric cu 500 de calorii/zi, asociată cu un consum de trei produse lactate (care să contribuie cu 900-1.100 mg de calciu) contribuie la pierderea a 6 kg în trei luni de regim, 80% fiind grăsime abdominală. Efectul este maxim dacă consumați lapte, iaurt, brânză proaspătă, urdă sau caș. Atenție, nu abuzați de telemea, cașcaval sau brânza cu mucegai pentru că ele conțin lapte, dar și foarte multe grăsimi, deci ce scădeți prin cura de slăbire puneți la loc prin brânzeturi. Doza recomandată de brânză sau cașcaval este doar un triunghi de mărimea celor de brânză topită.
Aici intervine bucătarul supărat că nu mâncăm ce a gătit el
Acestea fiind lămurite, am constatat că lumea blogărească de la masă nu prea se înghesuia nici cu întrebările, nici cu mâncatul. Bucatele așezate pe masă – plăcintă cu somon și brocoli, fructe de mare în diverse combinații, trigoane cu curcan, salate diverse, o pâine de vatră cât roata carului proaspăt scoasă din cuptor – erau ca neatinse. Mâncasem noi câteva, dar nu suficient cât să pară că la masă sunt cu adevărat 20 de oameni.
Și odată-mi iese din bucătărie domnul Dan, bucătarul, și ne întreabă: dar ce se întâmplă, nu vă place mâncarea? Eu am pregătit pentru o masă de 20 de persoane, nu sunt obișnuit să arunc atâta mâncare, ce se întâmplă, de ce nu mâncați?!
Fetele, hi, hi, ha, ha, că să vezi, silueta, ora târzie, bla, bla. Domnul Dan tinerel, frumușel, nu se cade să-l superi, mai ales că gătește bine. Și atunci începe Mihaela Bilic – care la 42 de ani ai ei arată minunat, trebuie spus – să povestească despre demența la care s-a ajuns în lumea bună cu curele astea de slăbire și cu mâncatul sănătos, fetelor! Că acuma e de porc să mănânci pâine albă, sau chiar carne de porc, nu e bine să mănânci ouă de la găini stresate și chiar găina stresată e bună doar de voo-doo, că nici laptele nu e bun, că îngrașă, ba chiar o fi cancerigen.
Aici vine povestea cu panseluța
Bilic spunea că omul trebuie să mănânce fix ce-i cere organismul, în cantități rezonabile, și să nu se mai ia după toate prostiile născocite de mințile unora care știu să exploateze prostia oamenilor cu bani. Ca exemplu ne-a povestit despre o clinică de dezintoxicare și viață sănătoasă la care a avut ocazia să meargă o clientă a ei, în care pacientelor li se făceau nenumărate clisme pe zi și erau practic înfometate în cel mai umilitor mod. Tipa s-a așezat la masă în prima zi și i s-a pus în față o sălățică străvezie pe care tronau niște panseluțe. Când a văzut cum colegele ei de suferință halesc și panseluțele a întrebat mirată dacă florile sunt comestibile. Adică, nu erau doar de decor? La care una dintre femeile de la masă i-a răspuns amar ca o frunză de pelin: „dragă, stai tu aici o săptămână și o să vezi că o să vrei să mănânci și gazonul din curte!”.
Pe acest fond a apărut din nou bucătarul Dan cu o oală cu sărmăluțe în foi de viță și un ceaun cu mămăligă. Le-a pus în mijlocul mesei și a zis: v-am adus ceva mai tradițional, dacă ce v-am preparat inițial poate nu v-a plăcut. După care a venit și desertul – plăcintă cu mere și plăcintă cu brânză.
Bucătarul a mai adăstat prin zonă cu ochii pe cine bagă mâna în oala cu sarmale. A luat-o înapoi practic cam neatinsă, dar mi-a plăcut atitudinea lui, că s-a dat peste cap să mulțumească și masa aia cu fufe care se abțin de la mâncare pentru siluetă. Cred că dacă ar fi fost bucătar la clinica cu panseluțe le-ar fi îndulcit și ălora viața punându-le ceva, un sos de usturoi pe panseluță, ca să pară viața mai roz.
*Pozele sunt de pe site-ul restaurantului și de la producătorul de lactate
…ce bine e sa fii freelancer…si frumoasa…(asta in urma consumului de laptic)…ce rau este sa astepti un accept….(fiind un nobody si un consumator de bere)…
P.S.
eu nu sunt bucatar,dar gatesc relativ bine…like si accept vreau!
Doamna Bilic nu e aceeasi doamna care in urma cu cativa ani ne facea sa ne ingrozim de orice contine grasimi, zahar sau carbohidrati? Dusmanca porcului si a sarmalelor, inamica painii si a pastelor? Observ o tendinta de normalitate din partea dumneaei in ultima perioada ceea ce e de laudat. De acord, arata bine, as fuma cu ea tigara de dupa 🙂
De după cana cu lapte, desigur 😉
Eu as bea lapte daca ar manca vaca struguri!
Si eu la fel. Niste iaurt merge uneori, insa doar amestecat cu usturoi si aruncat in ciorba de burta.
vezi, de aia nu slăbești 😛
Eu nu mai pun gura pe lapte. Am aflat ca laptele de vaca nu era intial tolerat de oameni. La un moment dat in istorie a aparut cumva o enzima care ajuta la digestia lacozei la om. Dar se pare ca laptele de vaca e pentru vitei, nu pentru oameni. Ajunta la diviziunea celulara dar poate ajuta prea mult, ducand la cancer. La chinezi rata cancerului e de cam de 15% din cea a nordicilor inalti si frumosi consumatori de lapte. Si se pare ca sunt afectati in special cei bogati care au adoptat dieta europeana. Daca nu ma insel, in chineza cuvantul cancer e un cuvant nou, insemnand „boala domnilor”. Si am auzit si de niste studii care spun ca e rau laptele, dar amestecat cu cafea e de-a dreptul otrava curata:).
Aici sunt niste articole despre subiect:
http://jennyho8.wordpress.com/2008/03/26/why-women-in-china-do-not-get-breast-cancer/
http://www.thechinastudy.com/about.html
Ca vegetarianu’ de serviciu trebuie sa mentionez si cateva din multele dezavantaje ale laptelui… omise in mod inocent din articol.
– că popoarele care beau lapte au oameni înalți și frumoși – vezi nordicii care consumă lactate, nu ca noi.
Laptele contine hormni de crestere puternici (IGF-I). Da, te face sa cresti, dar in acelasi timp creste riscul de probleme hormonale (ce sunt foarte variate si colorate). Si mai e o chestie care poate ca nu vrei sa creasca bine: cancerul. Popoarele nordice au cel mai mare consum de lactate, dar si cea mai mare incidenta de cancer la prostata, testicule si san, si sunt in top la cancere de colon.
– că dacă bei cafeaua dimineața cu mult lapte, nu mai trebuie să mănânci, că laptele ăla va sta câteva ore în stomacul tău și va ține de foame.
Laptele este, la nivel de continut, ca carnea lichida. Se digera incet, nu e un mister.
– Ceea ce am făcut și eu de atunci încoace, și așa am consumat în numai o săptămână o cutie cu lapte care altfel îmi ajungea și o lună doar pentru pus în cafea și Toshiba din când în când.
Ironia laptelui din cafea este ca laptele contine substante cu efect opioid – calmant (casomorfina). Poate ca se mai uita acest detaliu, dar laptele e destinat infantilor speciei (vaca->vitel), iar acestia mai trebuie sa si doarma, uitand de durerile cresterii rapide.
– că în intestine calciul din lactate se combină cu grăsimea alimentară și scade absorbția acesteia prin procesul numit saponificare (cam ca la facerea săpunului).
E nevoie sa mananci grasimi serioase pentru ca sa aiba loc reactia, ceea ce face exercitiul acesta sa fie degeaba.
Daca laptele ar ajuta la slabit, ar murii sugarii de inanitie.
– În plus, principala proteină din lapte – caseina – acționează asupra apetitului și reglează activitatea hormonilor gastro-intestinali, astfel că atunci când țineți orice cură de slăbire, dacă o combinați cu lapte sau produse lactate vă va fi mai ușor să mâncați mai puțin
O teorie pe care o puteti testa mancand branzeturi si casuri, frisca si smantana, inghetata si ciocolata.
Daca tot e vorba de calciu, ghiciti care sunt tarile care au cea mai mare incidenta de osteoporoza (oase slabe, cu pierderi de calciu)! … hint: sunt in top la consumul de lactate.
Proteina aia satioasa din lapte se descompune si se descompune pana cand elibereaza sulf, iar sulful nu sta degeaba, ci formeaza tot felul de produsi secundari, printre care diversi acizi care patrund si in sange. Organismul uman regleaza problema aceasta neutralizand acidul cu bicarbonat de calciu… calciu extras din oase. Enjoy!
Bine mă, acum dacă s-au eliminat toate sursele de cancer și a mai rămas laptele… să-l eliminăm și pe ăsta, ca să trăim o sută de ani 🙂
A mentionat cineva aici Studiul China. Check it out 🙂
Mie imi plac laptele si lactatele, nu pot trai 2-3 zile fara un iaurt, un kefir, sau banalul pahar de lapte. Asta si pentru ca am un deficit de calciu care se cere vesnic suplinit, si parca laptele e mai bun decit dezgustatoarele pastile efervescente cu aroma de portocale 🙂
Imi pare rau sa aud de efectul cancerigen, samd, acum nu mai stiu ce sa cred…
Cit despre doamna Bilic:
a) intr-adevar, mai an critica ceea ce acum propovaduieste, pe care doamna Bilic sa o credem?
b) Teo Trandafir, cea cu internarea la Viena cu pancreatita, la un pas de moarte, a fost una din pacientele de lux si foarte publicizate ale doamnei Mihaela, asa ca ma cam tem de indicatiile ei
c) cit o fi platit-o Albalact pe aceeasi doamna ca sa gaseasca atitea argumente in favoarea laptelui?
d) nu ma incalzeste prea tare ca la 42 de ani arata excelent, cunoscut fiind ca e casatorita cu probabil cel mai titrat chirurg estetician din Romania. Daca era maritata cu un domn profesor de liceu sau un domn inginer IT, poate ca era mai convingatoare informatia.
Altfel, cum spunea, eu consum lapte oricum, si mi-e pofta de kefir chiar acum in timp ce tastez 🙂
Nu zic ca nu e bun calciul, dar laptele e o sursa proasta pentru calciu, mai ales datorita asocierii sale cu multe proteine. Tarile cu cea mai mare rata de osteoporoza (oase mai poroase datorita lipsei pierderii de calciu) sunt cele mai mare consumatoare de lactate. Problema nu e exact in cat calciu bagi in tine, ci in cat retii.
Un mineral foarte important in folosirea calciului in corp este magneziul… care nu se gaseste in lapte, decat daca e introdus special. Daca nu ai, calciu trece prin tine si poate se si adune in pietre in rinichi.
In schimb, in plante gasesti de toate si de multe ori impreuna.
Magneziu: leguminoase, legume „frunzoase”, cereale integrale si citrice.
Calciu: legume „frunzoase”, diverse alune, varza, fasole, patrunjel, susan si altele…
stiu ca ai nevoie si de anumite vitamine ( vitamina D ) pt a asimila ( retine ) calciu