Victorie românească

Șoc-Șoc-Șoc! Cum arată Calea Victoriei din Capitala României. Dați repede click ca să vedeți ceva ce i-a șocat pe toți străinii care s-au plimbat cu autobuzul turistic cu etaj prin București. :D

Calea Victoriei, probabil cea mai veche arteră de promenadă a Capitalei. Case precum asta din imagine (în dreptul Pieței Amzei) sunt rezultatul a 20 de ani de nesimțire și interese mafiote ale tuturor politicienilor și administratorilor din București (și nu numai) care au tărăgănat și tărăgănează retrocedările de imobile până când foștii proprietari mor sau își pierd răbdarea.

Bine că primăria cheltuiește sute de milioane de euro pe proiecte fantasmagorice sau pe ceasuri din aur, că artera care leagă inima financiară și administrativă a țării (Piața Victoriei, sediul guvernului), de inima veche, culturală, tradițională (Centrul istoric), arată ca un corset de domnișoară bătrână, care îi mai schimbă din când în când anumite părți de dantelă pe care le arată apoi ostentativ de pe sub rochie, când vrea să impresioneze vreun domn ca să-i cumpere o mastică.

Totuși, datorită/sau din cauza acestei alternanțe de case neîngrijite și magazine de lux (tot pe Calea Victoriei se află Armani, Gucci…), clădiri istorice și imobile moderne, trotuare cu borduri din marmură albă (în Piața Revoluției) și lipsa totală a trotuarelor (în dreptul Casinoului Vernescu), se poate spune că avem în Calea Victoriei o oglindă a României. Cum e Calea Victoriei din Capitală așa e și țara, o societate a extremelor.

Și ca să nu nesocotim, totuși, spiritul românesc, ăla sărac, dar vesel, să închei această postare într-o notă optimistă. Trecând eu azi agale pe Calea Victoriei, de la un capăt la altul, am văzut acest anunț pe una dintre coloanele de la fostul magazin Romarta copiilor. Acum e nu știu ce bancă acolo. De departe mi-a atras atenția exact ce trebuia: „SOC-SOC-SOC” 🙂 Când m-am apropiat era prea târziu. Am râs, am pozat, și am plecat. România este totuși o țară plină de umor.

Tags: , , ,

6 Responses to “Victorie românească” Subscribe

  1. brontozaurel 10/09/2012 at 22:44 #

    Soc? 😛

    • Dollo 11/09/2012 at 07:44 #

      He, he, așa arată fructele de soc?

      • brontozaurel 11/09/2012 at 20:11 #

        Da, nici eu n-am stiut inainte sa vad o poza de gen pe ambalajul unei ciocolate cu soc 🙂

  2. alex 11/09/2012 at 12:51 #

    AFAIK e în plan renunțarea la o bandă de pe Calea Victoriei și transformarea ei în trotuar.

    • Dollo 11/09/2012 at 14:03 #

      când asta?

  3. Om bun 13/09/2012 at 19:22 #

    Am vazut si eu afisul din poza ta, dar pe al meu scria sex cu litere mari de 3 ori :))

Leave a Reply

Oldies but goldies

Ziua 2: Dragă, eu unde dorm? că mă întreabă recenzorul….

Ospitalitate, dar nu degeaba

Dacă vă calcă recenzorul oferiți-i, vă rog eu, un pahar cu apă. Nici nu știți ce nevoie are!

Nu există o legătură între creșterea avuției bisericii și calitatea vieții enoriașilor

oti

Interviu cu fondatorul Asociației Secular Umaniste din România, Atila Nyerges, despre religie, credință, știință și imoralitatea legăturii dintre biserică și politicieni, pe la spatele poporului prezumat credincios.

De ce ea? (2)

tarau-curte

Cazul Daniela Tarău: viața în arestul Capitalei, pentru un om care se știe nevinovat, ancheta lui Cristian Panait și procesul absurd, în care niciun judecător nu catadicsea să citească dosarul.

Ziua presei: Cum pui pe butuci o publicație

free press

Îi interzici secțiunea cea mai profitabilă, sub pretextul săvârșirii unei infracțiuni, apoi tărăgănezi ancheta penală și procesul până când concurența îi ia locul. La final nici nu mai contează verdictul judecătorului. Se întâmplă în România.

Meșterul român: manualul sunt eu! (IV)

turnare placa

În care se face, în sfârșit, fundația casei și se vorbește despre hachițele meșterului român, despre cât de priceput e și cât se cere plătit. La final, un scurt video demonstrativ.

Cu prejudecățile la Roma

Vaticanul după ploaie

Cum am cheltuit pensia pe o lună a mamei la o masă de fițe la Pierluigi în Roma