Aruncați căciulile că vine vara indiană

Unii nu mai pot de cald și alții fac colectă de haine groase pentru oamenii străzii. În plină vară indiană am cumpărat azi de la piață porumb de fiert și ridichi de lună.

Am avut azi chef de plimbat pe jos prin soare și pentru că o femeie serioasă – cum zice mama – nu se plimbă așa, langa, fără motiv am ajuns, firește, într-o piață. M-am dus de fapt chitită să cumpăr un dovleac pentru supă, că mi-a făcut poftă Vica,  numai că în piața în care am ajuns eu nu erau dovleci din ăia, așa că m-am mulțumit cu altceva: ridichi, roșii, castraveți, ceapă verde și …. porumb de fiert. Știu că e final de octombrie, dar la ProTV a zis că trăim o vară indiană, așa că era cât pe ce să iau și niște „sălățică” verde cu „lobodică”, după cum mă îmbia tanti care mi-a vândut roșiile.

I-am rezistat eroic lobodicii, dar nu și tufănelelor gabene vândute pe marginea drumului de altă tanti care se plângea că administratorul pieței nu o lasă și pe ea să închirieze o tarabă, pentru că „are mafia lui acolo, nu mai are loc și de producători”. În caz că asta ajunge la urechile mărețului Piedone, e vorba despre șeful Pieței Norilor 😉

Revenind, acum aștept să șuiere oala sub presiune ca să văd cum e porumbul, că tanti care mi l-a vândut s-a jurat că e „de-al nostru, românesc, pus special să se facă mai târziu”.

În week-end plănuiesc un ultim drum până la mare, cu treabă, și am auzit tot la ProTV că la 90 de km de Constanța ar fi Cetatea Enisala, pe malul lacului Razelm. Știe cineva cum se ajunge acolo și dacă e drumul bun? Dau un porumb fiert în schimbul unui traseu cu hartă 😉

***

Vară indiană, cum vă spuneam, dar dacă sunteți din ăia care nu cred în încălzirea asta globală – apropos, citeam undeva că englezii au stabilit că încălzirea globală s-ar fi oprit acum 16 ani, dar oricum România e mult în urmă așa că încă profităm de ofertă – și plănuiți să faceți curat zilele astea prin șifoniere, cu gând să scoateți de la naftalină hainele groase pentru iarna năprasnică ce va veni imediat după vara indiană, vă rog să aveți în vedere că există o nevoie acută de căciuli, mănuși, haine groase și pături, pentru oamenii străzii. SamuSocial, ca în fiecare an, face colectă de haine groase, pentru oamenii străzii din București. Detalii despre unde se așteaptă donațiile găsiți aici, dar nu uitați să le spălați înainte 😉 Hainele, adică.

Hai că s-a fiert porumbul!

Etichete: , , , ,

11 comentarii la “Aruncați căciulile că vine vara indiană” Subscribe

  1. Mihai 17/10/2012 at 15:24 #

    Pai e simplu cu harta. Iaca:

    http://maps.google.ro/maps?ll=44.878333,28.818611&spn=0.1,0.1&t=m&q=44.878333,28.818611%28Enisala,%20Tulcea%29

    • Dollo 17/10/2012 at 15:34 #

      Așa… și niscai indicății, cum e drumul, cât fac până acolo etc? 🙂 Eu de fapt am treabă la Constanța, și pe hartă pare mai mult de 90 de km cât ziceau unii până la Enisala…

  2. Vica 17/10/2012 at 15:27 #

    Hai să facem un barter: eu îţi trimit dovleac, în ce formă şi culoare pofteşti şi tu-mi trimiţi flori de grădină, din alea minunate, luate din piaţă, că aici sunt cam perfecte toate. Dacă vrei, îţi pun la pachet şi nişte grade în minus în termometru şi ploaie. Multă ploaie 🙂

    • Dollo 17/10/2012 at 15:30 #

      Eu ți-aș trimite flori, dar se fac supă până la tine 😉 Ploaia poți s-o păstrezi, că or să iasă dovlecii și pe la noi 😛

  3. radu 17/10/2012 at 16:31 #

    pana in babadag mergi pe e87 – avea portiuni in reparatie prin vara dar drumul in rest e acceptabil si nu e aglomerat.
    in babadag o iei prin oras si cand ajungi in zona de blocuri faci dreapta tin minte ca erau niste indicatoare. de acolo pana la cetate drumul e bun dar mai departe de intersectia cu drumul de cetate spre jurilovca e naspa rau. oricum zona e faina merita mers. btw in zona babadag e si un deal cu mormantul lui Koyun Baba.

    • Dollo 17/10/2012 at 16:37 #

      Super, mulțumesc. Unde trimit porumbul fiert? 🙂

  4. ady 17/10/2012 at 19:25 #

    nu c-as tine mortis sa fiu serioasa (ba chiar, uneori, in anumite conditii, mi-ar placea sa fiu nitel mai „neserioasa”), dar si mie mi-e greu spre imposibil sa ies din casa doar ca sa ma plimb, asa, de amorul artei. si cand am musai, da’ musai, chef de o iesire, inventez niste treburi: o piata, un supermarket, un dus/luat la/de la curatatorie, ceva.
    si acu’ nu vreau sa fiu carcotasa sau mai stiu eu cum, nus’ dc am ceva de donat, desi daca vreau musai, gasesc eu o geaca, 1-2 pulovere, poate manusi (ca tre’ sa fie -50 grade celsius ca sa port eu manusi), dar zau ca in programul afisat luni-vineri, 9-17, tre’ sa muncesc cu spor, tocma’ ca sa n-ajung „beneficiar” al campaniilor cu pricina.

    • Dollo 18/10/2012 at 00:02 #

      Hm, da, ai dreptate. În caz că ai ceva de donat ne putem întâlni să mi le dai și le duc eu. Am program mai flexibil 😉

  5. janina 18/10/2012 at 13:22 #

    radu are dreptate, drumul este ok. sigur este cel putin un indicator cand faci dreapta in oras
    asteptam poze, de sus, de la cetate imaginile sunt fabuloase

    • Dollo 18/10/2012 at 13:28 #

      Ha, poate punem de-o întâlnire cu cititorii din Constanța, ce zici? ești pe acasă?

      • janina 18/10/2012 at 14:08 #

        eu sunt si – cel putin deocamdata – doar cu program administrativ, pe langa casa omului
        ar fi super, tinem aproape

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Cum le iertăm greşiţilor noştri

Roland Jahn, intre dosarele Stasi

Şeful arhivelor Stasi din Berlin a aflat, când şi-a văzut dosarul, că avocatul care-l apăra era informatorul securităţii. Acum le predă lecţii de organizare şi de iertare trimişilor din ţările arabe care s-au trezit că au eliberat arhivele şi nu ştiu cum să le mânuiască

Je suis doamna de la litera B

realitate

Doamna care răspunde de litera B mănâncă dintr-o caserolă, lucrează la un birou care nu se vede de dosare, zilnic cu o armată de oameni nerăbdători la ușă, care nu lasă nici măcar timpul să iasă bășina celui dinaintea lor din birou, că dau năvală să-i ia locul. Nu vreau să știu ce s-ar întâmpla dacă pe doamna ar apuca-o pântecăraia.

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani (II)

Bucuria revederii dupa 50 de ani

Noi nu am muncit pentru un regim politic, ci pentru bunăstarea unui popor. Am rămas aici ca o datorie față de cei care ne-au învățat. Însă acum în România specialiștii sunt tratați în bătaie de joc. Eu încă nu sunt pensionar, deci nu simt că atentez la siguranța țării, cum sunt considerați acum pensionarii, cu veniturile lor

Discuție cu o viitoare ziarizdă/piarizdă. Trizdă!

A fost odata copiutza - sursa foto: http://www.cheatingculture.com

Pentru cine zicea că presa e plină de ingineri, făcuți ziariști de ocazie, am un mesaj încurajator: vine tare din urmă generația copy/paste. Hold your breath!

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani

Politehnica Bucuresti, Falcultatea de Electronica si Telecomunicatii - Generatia 1960 - numai vise

Au absolvit în 1960 Politehnica. Erau 150. Mai târziu unii au emigrat și au ridicat cu creierele lor celebra Silicon Valley din California. Cei care au avut cu adevărat vână de aventurieri au rămas aici, în România. Acum mai sunt vreo 50.

Prezență inedită a lui Budha la răstignirea lui Iisus la București

soldati-jandarmi

Un Pilat din Pont grăsuț și chel a stârnit polemici în rândul audienței de la răstignirea lui Iisus – ediția 2014