Am avut azi chef de plimbat pe jos prin soare și pentru că o femeie serioasă – cum zice mama – nu se plimbă așa, langa, fără motiv am ajuns, firește, într-o piață. M-am dus de fapt chitită să cumpăr un dovleac pentru supă, că mi-a făcut poftă Vica, numai că în piața în care am ajuns eu nu erau dovleci din ăia, așa că m-am mulțumit cu altceva: ridichi, roșii, castraveți, ceapă verde și …. porumb de fiert. Știu că e final de octombrie, dar la ProTV a zis că trăim o vară indiană, așa că era cât pe ce să iau și niște „sălățică” verde cu „lobodică”, după cum mă îmbia tanti care mi-a vândut roșiile.
I-am rezistat eroic lobodicii, dar nu și tufănelelor gabene vândute pe marginea drumului de altă tanti care se plângea că administratorul pieței nu o lasă și pe ea să închirieze o tarabă, pentru că „are mafia lui acolo, nu mai are loc și de producători”. În caz că asta ajunge la urechile mărețului Piedone, e vorba despre șeful Pieței Norilor 😉
Revenind, acum aștept să șuiere oala sub presiune ca să văd cum e porumbul, că tanti care mi l-a vândut s-a jurat că e „de-al nostru, românesc, pus special să se facă mai târziu”.
În week-end plănuiesc un ultim drum până la mare, cu treabă, și am auzit tot la ProTV că la 90 de km de Constanța ar fi Cetatea Enisala, pe malul lacului Razelm. Știe cineva cum se ajunge acolo și dacă e drumul bun? Dau un porumb fiert în schimbul unui traseu cu hartă 😉
***
Vară indiană, cum vă spuneam, dar dacă sunteți din ăia care nu cred în încălzirea asta globală – apropos, citeam undeva că englezii au stabilit că încălzirea globală s-ar fi oprit acum 16 ani, dar oricum România e mult în urmă așa că încă profităm de ofertă – și plănuiți să faceți curat zilele astea prin șifoniere, cu gând să scoateți de la naftalină hainele groase pentru iarna năprasnică ce va veni imediat după vara indiană, vă rog să aveți în vedere că există o nevoie acută de căciuli, mănuși, haine groase și pături, pentru oamenii străzii. SamuSocial, ca în fiecare an, face colectă de haine groase, pentru oamenii străzii din București. Detalii despre unde se așteaptă donațiile găsiți aici, dar nu uitați să le spălați înainte 😉 Hainele, adică.
Hai că s-a fiert porumbul!
Pai e simplu cu harta. Iaca:
http://maps.google.ro/maps?ll=44.878333,28.818611&spn=0.1,0.1&t=m&q=44.878333,28.818611%28Enisala,%20Tulcea%29
Așa… și niscai indicății, cum e drumul, cât fac până acolo etc? 🙂 Eu de fapt am treabă la Constanța, și pe hartă pare mai mult de 90 de km cât ziceau unii până la Enisala…
Hai să facem un barter: eu îţi trimit dovleac, în ce formă şi culoare pofteşti şi tu-mi trimiţi flori de grădină, din alea minunate, luate din piaţă, că aici sunt cam perfecte toate. Dacă vrei, îţi pun la pachet şi nişte grade în minus în termometru şi ploaie. Multă ploaie 🙂
Eu ți-aș trimite flori, dar se fac supă până la tine 😉 Ploaia poți s-o păstrezi, că or să iasă dovlecii și pe la noi 😛
pana in babadag mergi pe e87 – avea portiuni in reparatie prin vara dar drumul in rest e acceptabil si nu e aglomerat.
in babadag o iei prin oras si cand ajungi in zona de blocuri faci dreapta tin minte ca erau niste indicatoare. de acolo pana la cetate drumul e bun dar mai departe de intersectia cu drumul de cetate spre jurilovca e naspa rau. oricum zona e faina merita mers. btw in zona babadag e si un deal cu mormantul lui Koyun Baba.
Super, mulțumesc. Unde trimit porumbul fiert? 🙂
nu c-as tine mortis sa fiu serioasa (ba chiar, uneori, in anumite conditii, mi-ar placea sa fiu nitel mai „neserioasa”), dar si mie mi-e greu spre imposibil sa ies din casa doar ca sa ma plimb, asa, de amorul artei. si cand am musai, da’ musai, chef de o iesire, inventez niste treburi: o piata, un supermarket, un dus/luat la/de la curatatorie, ceva.
si acu’ nu vreau sa fiu carcotasa sau mai stiu eu cum, nus’ dc am ceva de donat, desi daca vreau musai, gasesc eu o geaca, 1-2 pulovere, poate manusi (ca tre’ sa fie -50 grade celsius ca sa port eu manusi), dar zau ca in programul afisat luni-vineri, 9-17, tre’ sa muncesc cu spor, tocma’ ca sa n-ajung „beneficiar” al campaniilor cu pricina.
Hm, da, ai dreptate. În caz că ai ceva de donat ne putem întâlni să mi le dai și le duc eu. Am program mai flexibil 😉
radu are dreptate, drumul este ok. sigur este cel putin un indicator cand faci dreapta in oras
asteptam poze, de sus, de la cetate imaginile sunt fabuloase
Ha, poate punem de-o întâlnire cu cititorii din Constanța, ce zici? ești pe acasă?
eu sunt si – cel putin deocamdata – doar cu program administrativ, pe langa casa omului
ar fi super, tinem aproape