Creveți la wok, neamule!

Aseară am luat de la Real niscai „țărm de mare” congelat, și azi l-am pregătit la wok, într-o rețetă despre care n-aș putea să spun nici că e chinezească, deși are componente asiatice, nici că e mediteraneană, deși acolo mi-e gândul. Dar se prepară rapid.

Nu știu voi cum vă recăpătați cheful de viață pe vremea asta tristă, dar la mine funcționează o mâncare care-mi amintește de soare și de țărmuri de mare.  Așa că aseară am luat de la Real niscai „țărm de mare” congelat, (câteva sute de grame, nu mult), și azi l-am pregătit la wok, într-o rețetă despre care n-aș putea să spun nici că e chinezească, deși are componente asiatice, nici că e mediteraneană, deși acolo mi-e gândul. Dar se prepară rapid.

Așadar, eu pregătesc de multă vreme genul ăsta de tigaie picantă, mult înainte de a căpăta un wok. Și de fiecare dată improvizez diverse combinații, de exemplu în vara asta am pus printre creveți și bucăți mici de vinete. Mama a strâmbat din nas și a zis că nu se potrivesc, dar dacă mie îmi place, eu le-am mâncat. De data asta am făcut rețeta simplă, cu ceapă verde, usturoi pisat, puține boabe de muștar, fidea de orez și sos de soia. Iată ce trebuie să faceți dacă vreți să încercați.

Ce vă trebuie:

vreo 10-15 creveți tigru – eu i-am luat de la Real congelați, au costat cam 8 lei. Rețeta se poate face și cu creveți mai mici, de fapt gustul e același. Puteți să-i luați pe ăștia ca ai mei, nepregătiți, în coajă, și după decongelare îi curățați voi de coajă, sau puteți să luați la pungă, din ăia rozalii, ceea ce înseamnă că sunt semipreparați și trebuie să le smulgeți doar codițele. Punga e mai scumpă, vreo 20-25 de lei jumătate de kg parcă. Diferența e că ăia rozalii trebuie ținuți foarte puțin pe foc, că oricum sunt deja pătrunși. Nici ăștia cruzi nu necesită mult timp de preparare, o să vedeți că se înroșesc imediat.

o legătură de ceapă verde, niscai căței de usturoi vechi;

ulei de măsline, eu am folosit și un strop de ulei picant, chinezesc;

sos de soia, eu am adăugat și boabe de muștar, și un ardei iute tocat.

– un guguloi de fidea de orez, tot de la chinezi.

Mod de preparare:

Încingeți wok-ul, turnați o lingură de ulei de măsline, câțiva stropi de ulei picant (ăsta pe care-l am eu e iute ca focul), aruncați acolo și un cățel de usturoi pisat, apoi ceapa verde tocată.

Între timp creveții să fie decongelați și curățați de coajă (stropiți cu niscai zeamă de lămâie), iar guguloiul de fidea să fie pus la înmuiat într-un castron cu apă, pentru că trebuie să stea așa măcar vreo 10 minute. Fideaua de orez nu necesită fierbere prealabilă, e suficient s-o puneți la înmuiat în apă caldă.

După ce căliți ceapa adăugați creveții, o linguriță cu boabe de muștar, sare și piper după gust, adăugați și usturoiul pisat (ceilalți căței, tot după gust).

Într-un minut-două, creveții încep să devină rozalii și să se încovoaie. Atunci puneți fideaua deja înmuiată, peste care stropiți cu sos de soia. Le mai amestecați pe toate în wok și gata tigaia picantă. În maximum un sfert de oră de când ați pus tigaia pe foc ar trebui să aveți totul gata.

Rețeta se poate lipsi de fidea, eu o făceam fără până să descopăr fideaua de orez de la chinezi – care se găsește în orice supermarket – dar decât să mai fierbeți orez separat sau să mâncați cu pâine, zic că fideaua e găselnița ideală.

Masa asta merge însoțită cu un vin verde portughez sau măcar un vin alb șprițat. Și vă veți simți ca pe malul mării 🙂

P.S. Pentru variațiuni pe aceeași temă, puteți adăuga alături de creveți și scoici decorticate. Găsiți tot la Real, congelate, la kil, și sunt mult mai ieftine. Eu am luat ieri și din alea, dar le păstrez pentru varianta cu vin, despre care v-am povestit deja.

Etichete: , , ,

3 comentarii la “Creveți la wok, neamule!” Subscribe

  1. ady 13/10/2012 at 12:25 #

    si chiar voiam sa-ti cer cer reteta. 🙂

  2. Motanul 13/10/2012 at 13:48 #

    Eu găsesc creveti mari roz, necongelati, gata amastecati cu mirodenii(usturoi sau pesto verde). Le mai pun doar zeama de lamaie. Sunt deliciosi, dar lasa cam multă zeama in tigaie. Da e buna si aia cu pâine.

  3. Iulia 17/10/2012 at 08:48 #

    suna delicios…merci ca mi-ai adus aminte o sa pun si eu de o tigaie asemanatoare

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Cum le iertăm greşiţilor noştri

Roland Jahn, intre dosarele Stasi

Şeful arhivelor Stasi din Berlin a aflat, când şi-a văzut dosarul, că avocatul care-l apăra era informatorul securităţii. Acum le predă lecţii de organizare şi de iertare trimişilor din ţările arabe care s-au trezit că au eliberat arhivele şi nu ştiu cum să le mânuiască

Consilierul Victor Stan: cum să mă adoptați, doamnă, dar ce, sunt câine?

victor ion stan

În proiectul „Nu aștepta supereroi, cere-ți orașul înapoi”, orice bucureștean poate să adopte un consilier general și să-l întrebe ce face el pentru oraș. Eu l-am adoptat pe Victor Stan, unul dintre veteranii consiliului, și așa a decurs prima mea discuție cu el.

Ziua 7: Facerea de bine e ca recensământul fără CNP

Cuvantul recenzorului de la blocul meu

Azi am recenzat prin telefon o persoană care se afla la coadă la moaștele sfântului x. CNP-ul încă era facultativ.

Copiii proști nu ies din școli proaste, ci din părinți

Lasă și tu copiii la școală

După ce dau lunar, la grădiniță, sume cât salariul mediu pe economie, părinții se înghesuie să plătească oricât ca să-și vadă plozii înscriși „la o școală bună”, dar își păstrează intactă lipsa de disponibilitate pentru a petrece timp cu copilul lor.

Meșterul român: manualul sunt eu! (IV)

turnare placa

În care se face, în sfârșit, fundația casei și se vorbește despre hachițele meșterului român, despre cât de priceput e și cât se cere plătit. La final, un scurt video demonstrativ.

Nu sunt dezamăgit de România, pentru că nu m-am lăsat amăgit

Camil Petrescu fiul

Camil Petrescu fiul, despre cum se vede România de peste ocean și din mijlocul Bucureștiului. De ce a plecat acum 43 de ani, de ce s-a întors azi și de ce ar mai pleca o dată, dacă ar avea iar 22 de ani. Despre salamul cu soia de New York.