În fiecare seară, între 10.30 și 11, mașina de gunoi de la Rosal reorganizează mesele de pe străzile din Centrul istoric, chipurile ca să ridice gunoiul. Aseară am fost la cârciuma de degustat vinuri despre care vă mai povesteam acum o lună, și s-a întâmplat din nou același lucru. Unii meseni erau deja obișnuiți, când s-a apropiat gunoiera au început să-și strângă scaunele și mesele.
Unii se revoltă, alții se amuză. Nu știu gunoierii în care categorie se înscriu, dar cu siguranță ar putea să găsească altă soluție pentru „curățenia” zonei. De exemplu să ridice gunoiul dimineața, când zona e pustie. Sau să bage mașini mai mici ca să nu deranjeze mesele. Nu plâng de mila petrecăreţilor din Centrul „isteric”, dar ca administrație e chiar de porc să ai acelaşi ritual în fiecare seară, care nu denotă preocupare pentru curăţenie, ci doar nepăsare pentru turism în buricul celui mai mare oraş al ţării.
Trecerea gunoierilor, cerşetorii care vin lângă mese şi îţi cer/iau cu tupeu mâncare din farfurie și hoții de buzunare sunt cele trei amintiri memorabile cu care un turist străin poate pleca din Bucureștiul istoric. Ah, desigur, și polițiștii comunitari care defilează câte doi ca porumbeii printre mese, dar care în realitate se dovedesc impotenți în prinderea reală a unor hoți.
Îmi povestea aseară o prietenă cum i s-a furat în primăvară portofelul într-o cârciumă, iar polițiștii care au sediul chiar acolo, lângă Hanul lui Manuc, nu au fost în stare să intre în cârciumă și să-i ia la întrebări pe suspecți. Pentru că patronul cârciumii nu i-a lăsat, iar ei au zis că mai bine să îi scoată păgubita afară pe suspecți, ca să le ia ei declarații. Apoi au îndrumat-o către o secție de poliție din oraș, mai „competentă”.
Ultima chestie care demonstrează cât de papagali sunt polițiștii ăia comunitari de acolo am auzit-o tot într-o seară, la fața locului. Căci Mircea Dinescu și-ar fi angajat bodiguarzi la cârciuma aia a lui „Lacrimi și sfinți”, pentru că cerșetorii din Centrul istoric i-au agresat clienții, luând cu tupeu mâncare din farfuriile lor – care și așa ar fi cam goale pentru banii ceruți, zic gurile rele 😉 Iar chelnerii, niște sfinți, fug în bucătărie unde varsă, pesemne, lacrimi de frica cerșetorilor.
Categoric, Centrul ăsta istoric devine nefrecventabil, de popular ce e.
Esti sigura ca masinile de gunoi vin sa ia nu sa aduca?
Nu am asemenea certitudini 😉
Uiti sobolanii mari cat pisicile, care zburda nestingheriti printre picioarele chelnerilor purtatori de tavi. La carciumile de la intersectia Smardan cu Sf. Dumitru sunt nelipsiti – iar la cum arata maghernitele care au la parter respectivele stabilimente, nici nu-i de mirare.
Cu șobolanii nu am avut plăcerea. Dar nu e de mirare, la ce jeg se ascunde în spatele teraselor.