Tradițional balcanic: sarmale, mici, clătite

Dacă vrei să mănânci ceva tradițional macedonean dai peste aceleași feluri ca în România, Bulgaria sau fostele țări iugoslave. Influența turcească dă cel mai bun gust bucătăriei balcanice

Dincolo de Podul de Piatră se întinde orașul vechi, turcesc, care se află în aceeași stare de ruină ca și centrul nostru istoric. Cu parfumul de bazar turcesc și viață colorată de sărăcie, dar condimentată cu miros de baclavale și ceai negru, Skopje cel vechi adăpostește una dintre cele mai cochete și vechi biserici ortodoxe (de secol 15), dar și câteva moschei care-și cheamă credincioșii la ore fixe la rugăciune.

În orașul vechi sunt mai mulți albanezi și turci, iar furia statuilor amplasate la metru pătrat dincolo de râu s-a oprit la intrare, cu o imensă siluetă a lui Hercule și patru statui gemene printre care Kiril și Metodiu (artizanii alfabetului kirilic). Tot la intrarea în centrul istoric e construit de comunitatea evreiască Muzeul Holocaustului, o clădire din marmură și sticlă gri.

De aici încolo încep străduțele înguste, care urcă și coboară, pavate cu piatră și străjuite de case vechi, cu un cat și prăvălii la parter. Se vinde orice, de la opincuțe breloc, uniforme de război, vechituri sau noutăți, la plăpumi și bijuterii din aur. N-am văzut nicio femeie vânzând sau servind la mese la vreo cârciumă. Numai bărbați, unii cu nelipsitul capișon grena cu canaf negru sau cu cipilica albă, croșetată, pe vârful capului.

Femeile albaneze poartă rochiile alea lungi, basmale, și câteodată se uită cu jind în vitrinele cu rochii occidentale.

Turci și albanezi, într-o simbioză stabilită în veacuri și favorizată de nevoia de a păstra o identitate „altfel” în majoritatea aia de creștinism ortodox. Centrul istoric al capitalei Macedoniei e ca o capsulă a timpului. O dezgropi, o guști și o îngropi la loc. Furia naționalist edificatoare a premierului macedonean nu a îndrăznit deocamdată să se manifeste și aici, să renoveze casele sau să ridice niscai statui în intersecții.

 

                 

Ce poți să mănânci cu 10 euro

Melanjul ăsta identitar dictează tonul și în chestiuni culinare. Dacă vrei să mănânci ceva tradițional macedonean dai peste aceleași feluri ca în România, Bulgaria sau fostele țări iugoslave. „Toți care am stat sub turci avem aceeași mâncare”, remarcă blazați comesenii mei, veniți din țările astea balcanice, în care fiecare se laudă că sarmalele, de exemplu, ar fi „specifice”.

Mâncăm sarmale, mici – care la ei, ca și la sârbi, nu conțin usturoi – salate de toate felurile făcute din vinete, ardei kapia, cârnați, murături. Noroc cu pământurile astea mănoase, cotropite atâta amar de ani de ieniceri și spahii, pârjolite de creștini și desconsiderate azi de social-democrați. Încă ne dau să mâncăm cea mai gustoasă bucătărie europeană.

În centrul istoric, la o bombă similară cu alea de la noi de pe Lipscaniul vechi, unde se mâncau mici în picioare, merge vorba că se mănâncă cel mai bine din Skopje. Se numește „Turist” și afișează patru stele mari și late, are câteva mese din lemn iar servirea e promptă. Mâncarea e cu adevărat delicioasă: ardei copți, murături, burgeri de dovlecei cu iaurt, salată de roșii, castraveți și ceapă, fripturi din diverse feluri de carne, mici, cârnați, frigărui, niște turte de făină calde, o bere rece locală – toate astea cam zece euro de căciulă. Cea mai ieftină a fost halba de bere – 70 de dinari = cam 1 euro. În rest prețurile sunt cam ca la noi, la orice.

Ce m-a dat pe spate de data asta, la bucătăria macedoneană, au fost două chestii pe care nu le mai gustasem până acum. O salată din ardei copți, ceapă, roșii și mirodenii – rețetă secretă 😉 – care se pune la borcan, ca zacusca noastră, și care se numește Ajvar. Am cumpărat și pentru casă, cam 2 euro borcanul. Bun. Se servește la masă ca aperitiv, ca mai toate salatele lor.

Apoi, trecând direct la desert, am mâncat la una dintre mese o clătită umplută cu halva lichidă (halvaua e făcută din susan la ei, nu din floarea soarelui ca la noi) de o finețe și aromă nemaiîntâlnite. Așa ceva n-am găsit în magazine, așa că nu știu unde s-ar găsi, poate la turci.

Mi-a mai plăcut de asemenea un soi de hamburger vegetal, făcut din dovlecei tocați, amestecați cu ceva făină probabil, și prăjiți pane, serviți cu iaurt cu usturoi deasupra. Minunat.

În rest trebuie să recunosc că vinurile lor roșii nu m-au dat pe spate, dar principala lor calitate a fost prețul. 5 euro sticla în aeroport, deci probabil că era mult mai ieftin la cârciumă în Skopje.

În Macedonia, ca în orice țară balcanică, se mănâncă mult și bine. Bucătăria și peisajele naturale, ceva ce oamenii, deși s-au străduit, n-au reușit încă să strice.

Citește și despre pasiunea premierului macedonean care și-a îndatorat poporul ca să construiască statui și clădiri retro.

Tags: , , , , , , ,

12 Responses to “Tradițional balcanic: sarmale, mici, clătite” Subscribe

  1. Niki 29/11/2012 at 19:03 #

    Sa facem chiftele de dovlecei, zic! + iaurt cu usturoi.

    • Dollo 29/11/2012 at 19:51 #

      Să arunci câteva și la mine 🙂

  2. Geezer 29/11/2012 at 22:44 #

    In ce limba v-ati inteles?

    • Dollo 29/11/2012 at 22:51 #

      În engleză, am fost la o întrunire a ziariștilor din Balcani. Dar taximetriștii și vânzătorii, chelnerii vorbesc engleza destul de bine. Orice turc din bazar o rupe pe englezește 🙂

  3. Petreanu 30/11/2012 at 12:30 #

    Fiecare ciob din fosta Iugoslavie este incantator.

    Cat despre ajvar, caruia i se mai spune si caviarul Balcanilor, nu stiu cum o fi cel macedonean, ca la Skopje n-am ajuns, dar cel sarbesc si bosniac e o zacusca fina aproape numai din vinete; curioasa culoare portocalie a amestecului asa se si obtine, cine-ar fi crezut?

    • Dollo 30/11/2012 at 13:17 #

      Se pare că ajvarul macedonean nu conține vinete. Într-adevăr e foarte fin și da, bate spre portocaliu, dar cine mi-a explicat mie conținutul zicea că nu are vinete, ci în principal ardei kapia. Oricum e foarte bun 🙂

      • Xanaxdoo 30/11/2012 at 16:05 #

        Sa vezi coincidenta: in weekend m-am omenit cu mititei (trecuti peste granita din Romania), palinca ungureasca, zacusca (tot din Romania, desi am ezitat intre zacusca si Ajvar – la Budapesta il gasesti la supermarket, in varianta dulce sau iute), si CEAPA (sirbii/croatii/bosniecii nu maninca cevapcicii lor cu mustar, asa cum o facem noi, ci cu mai onesta ceapa), si piine taiata in felii groase. Si dupa tot acest festin, am declamat emfatic pentru cine statea sa ma asculte: „Exista totusi motive pentru care ma bucur ca m-am nascut in Balcani”

        • Dollo 30/11/2012 at 17:24 #

          Da, cred că ei pun ceapa aia alături pentru că în compoziție nu prea au condimente. Micii noștri au și usturoi și parcă sunt și ceva mai suculenți.

  4. val 30/11/2012 at 13:22 #

    tot intalnim ideea ca turcii au influentat Balcanii. cel mai des culinar dar mai sunt si variantele cum ca au influentat muzica, portul, obiceiurile.

    dar eu imi pun intrebarea, de ce neaparat ne-au influentat ei ? daca e invers si de fapt turcii care abia se dadusera jos de pe cai au invatat pentru prima data de la balcanici cum e sa gateasca o mancare calda, eventual sa o puna la conservat peste iarna !?

    Dollo sau stimati comentatori, aveti ceva referinte care sa indice ca vreuna din parti au fost primii care au gatit sarmaua sau zakouska sau tuica/raki s.a.m.d ?

    –––––––––-

    Putem generaliza si pentru cazul cu Austria vs Ardeal+Slovacia+Bucovina+Croatia+Slovenia+Voivodina. Adica toti erau prosti de bubuiau si au venit austriecii si i-au invatat valsul, cafeaua si prajiturile. Mi se pare cam ilogic si nenatural.

    Dar macar despre turci vs Balcani daca aveti ceva, astept cu mare interes si cu multumiri

  5. George 30/11/2012 at 14:50 #

    hmm clatitele sunt mai putin balcanice.. inventate de britanici si preluate de francezi ca mancare traditionala 🙂

  6. cadar 30/11/2012 at 18:32 #

    numa’ atata am vrut sa spun ca la „capisonul ala grena cu ciucure negru” ii zice FES, mama lui de fes. in romana cuvantul e preluat din turca.

    • Dollo 30/11/2012 at 19:00 #

      eu credeam că fesul e altfel, aia grena care e și în poza cu turcul care pozează pare mai degrabă o tocă…

Leave a Reply

Oldies but goldies

Ce zice FMI de finanțarea găurii negre „biserica”, de la buget?

prefericitul Daniel arata calea

Biserica Ortodoxă Română nu vrea concurență pe piața lumânărilor și a locurilor de veci, dar vrea bani de la buget pentru salarii și catedrale. Oare FMI știe?

„Bună, ce faci?!” – varianta nipono-americană cu happy end

gene-hitaki

Epstein și Kobayashi – Ce șanse erau ca un evreu și o japoneză, el economist, ea pictoriță, ambii trecuți de 60 de ani, să se întâlnească și să se iubească, în ditamai New York-ul?

Turism nemţesc în Transilvania: “Adevărata Românie poate fi descoperită numai la sat”

Casutele de vacanta ale lui Jonas din Valea Verde

„Pupă-mă-n fund şi rămâi sănătos!”, salutul medieval inedit al sighisorenilor, a provocat, in epoca, indignarea Vienei, iar azi le smulge zambetele turistilor straini

Povești de la capătul lumii

vapor expeditie antarctica

Fin del mundo – sau curul lumii cum îi mai zic argentinienii – e la fel de scump ca Londra. Dar au pinguini, lei de mare și balene în fața casei.

Biblioteca națională s-a deschis, dar nu funcționează

Biblioteca Națională Samsung

Biblioteca te păcălește că-ți face legitimație online, dar nu ți-o face decât la sediu, îți zice pe site că are anumite cărți, dar în depozit ele nu există, și nu împrumută cărți acasă. Niciodată. Avem un sediu ultracentral și modern de 100 de milioane de euro, doar ca suport pentru o reclamă Samsung deocamdată.

Ziua 7: Facerea de bine e ca recensământul fără CNP

Cuvantul recenzorului de la blocul meu

Azi am recenzat prin telefon o persoană care se afla la coadă la moaștele sfântului x. CNP-ul încă era facultativ.