Adoptă o secție de poliție

Polițistul de la secția de care aparțin își cumpără hârtie, își renovează biroul, își repară mașina de serviciu. Pe banii lui sau ai „sponsorilor”. Ce face Ministerul Administrației cu banii de la mine?

M i s-a furat un ornament de pe mașină. Probabil cineva avea nevoie de el – costă 60 de euro după cum am aflat la service. Așa că m-am dus la secția de poliție de lângă casă, să reclam. Prima dată am nimerit un domn foarte sigur pe el care mi-a zis că nu se poate să fi fost furat, că nu există urme de șurubelniță (!). S-a uitat el bine. „L-a luat vântul doamnă, știți ce forțe de frecare se produc în mersul mașinii, la viteză?!”, îmi zice polițistul. Nu știam. Și mai ales că se produc forțele alea numai pe dreapta, că chederul din stânga era bine mersi la locul lui, de neclintit chiar și cu voința mea și a polițistului la un loc.

Ce mai, m-a expediat cu promisiunea că „să mă sune pe mine ăia de la asigurări, dacă nu vă cred că l-a luat vântul, și le zic eu”. Ăia de la asigurări evident că nu aveau vreun interes să poarte dialoguri telefonice cu polițistul, atâta vreme cât pot plimba asiguratul între instituții până se lasă păgubaș și nu mai cere bani de la asigurări. Așa că, fără alte vorbe, mi-au cerut hârtie de la poliție, ca să-mi înlocuiască ornamentul. Și azi m-am dus din nou la poliție, înarmată cu sesizarea gata scrisă, copie după dosarul de la asigurări, actele mașinii, tot.

Am nimerit alt polițist, cam plictisit inițial, care mi-a oprit avântul reclamagiu cu un ton didactic: „nu depuneți o sesizare, ci faceți o plângere în prezența mea, doamnă, da?!”. M-a pus să aduc iar mașina de acasă și de data asta am purces la dat declarații, fără explicații științifice despre forțele de frecare. Scris cu pixul, în fața polițistului, după dictare,  pe hârtia A4 cumpărată de polițist din banii lui. I-am zis că scrisesem și eu de acasă cum s-au întâmplat faptele, dar nu a fost interesat.

În timpul dictării, cam după partea cu numele vârsta, adresa și… ce profesie am (la ce îi trebuie poliției să știe ce profesie am când reclam un furt?), atitudinea polițistului a devenit ceva mai cooperantă. A început să facă glume și chiar să fie empatic la pățania mea. Și așa au început și confidențele.

Că nu mă pune să dau decât două declarații, că hârtia pe care scriu e cumpărată din banii lui.

– Păi dacă nu ați vrut să-mi luați sesizarea scrisă de mine de acasă, scuteați hârtia.

– Lăsați, doamnă, că un top de hârtie pe lună îmi permit din salariul meu.

– Bine.

– Dar dacă tot sunteți ziaristă, poate vă interesează că acest birou a fost renovat prin eforturile mele, dintr-o sponsorizare. Am băgat o sută de milioane de lei aici, am pus termopane, am zugrăvit. Vedeți?

– Permite legea așa ceva, să sponsorizezi o secție de poliție, ca pe un spital?

– Sigur, doamnă, am și actele, vi le pot arăta. Orice firmă poate face asta, cu condiția să nu aibă sediul pe raza secției de poliție, să nu aibă litigii sau alte probleme în legătură cu poliția, ca să nu existe suspiciune că ar fi favorizată dacă sponsorizează secția respectivă. Și cei de la Poliția Capitalei au tot făcut figuri că voiau să meargă sponsorizarea acolo la ei, numai acolo să fie frumos, nu și la noi la secție.

– Păi cum, dar Ministerul Administrației și Internelor nu vă dă bani pentru întreținerea secțiilor?

– Ce să ne dea, doamnă, că înainte să fac eu renovarea asta aveam ușa biroului legată cu ață, ca să stea. Iar mașina de serviciu, pe care tot eu am reparat-o pe banii mei anul trecut, s-a dus un coleg acum cu ea să facă ITP-ul și mi-a venit cu o listă de reparații. Iar șeful mi-a dat mie lista, că dacă tot am reparat-o anul trecut… ia uitați –  și îmi întinde un bilet albastru pe care erau înșirate niște piese lipsă, inclusiv un far spart.

– Adică mașina de poliție, pe care scrie Poliție, o reparați din banii dumneavoastră?

– Da doamnă!

– Bine, și atunci pe dumneavoastră ce vă motivează să lucrați aici?

– Munca cu oamenii.

Am plecat de acolo satisfăcută – urmează să-mi primesc dovada necesară decontării chederului, săptămâna viitoare – dar  cu senzația că trăim într-o țară de lumea a 3-a. Și asta se întâmplă la o secție de poliție din buricul Capitalei. Din țara europeană care a cheltuit anul ăsta 2 miliarde de euro cu administrația și internele și care are pretenția să intre în Schengen. Mă întreb dacă nu cumva o fi mai eficient să ne finanțăm local serviciile, fără să mai plătim taxe la bugetul național, că tot am avut discuția asta în postarea precedentă. Să adoptăm așa, pe cartiere, câte o secție de poliție, o școală, un spital, și să ne gospodărim așa în mic, ca pe vremea cnezatelor. Ce dracu ne-a trebuit nouă România mare, că e clar că nu suntem capabili s-o administrăm.

P.S.1 Ah, și uitasem să zic că ultima declarație s-a încheiat cu clasica formulă: „aceasta este declarația mea pe care o susțin și o semnez”. Mai trebuia să pună și un „așa să-mi ajute Dumnezeu” și era treimea completă 🙂 

P.S.2 Dacă vă oprește vreo mașină de poliție în trafic și vă cere ITP-ul sau altă inspecție tehnică a mașinii ar trebui să-i întrebați și voi pe polițiști dacă ei au așa ceva pentru mașina lor. Că poate au nevoie de vreo piesă, ceva… 😀

 

Etichete: , , , , ,

10 comentarii la “Adoptă o secție de poliție” Subscribe

  1. Stelian 14/12/2012 at 21:18 #

    Auzi raspuns, ca lucreaza de dragul oamenilor.
    Banuiesc ca si credeti, nu-i asa?
    La salariul lui, isi permite un top de hirtie pe luna!
    Si mai ce?
    Cel dintii era d-ala cu facultate si auzise si el de frecare, forta si alte „fizicisme”….
    E de antologie articolul!!!

    • Dollo 14/12/2012 at 22:00 #

      Dincolo de glumă situația e de cacao

      • Stelian 14/12/2012 at 22:57 #

        Ba deloc.
        Nimeni nu se face militist (politian) de dragul oamenilor. (Pentru mine inca mai au muuuuuult pina la stadiul de politist. Si ar trebui si pentru domnia voastra, din moment ce ati calatorit)
        Toti se fac de „dragul” la altceva = venituri necuvenite si nedeclarate (doar ce-am citit relatarea cu Gelu si tigarile de contrabanda). Pentru ca toata lumea stie ca raportul intre fapta si pedeapsa este net in favoarea faptei. La absolut toate nivelele. Si atunci ministerul, zice ca nu le mai da bani de benzina, reparatii, etc. O parte din foloasele necuvenite se intoarce la stat in felul asta. Si toti stiu asta, dar se fac ca nu vad. Ati avut mostra: „Haideti, doamna, ca un top de hirtie imi pot permite la salariul meu!” N-ati sesizat non-sensul, aroganta? Nici el afirmatia ascunsa.
        Eu, aici unde lucrez, nu cumpar nimic din banii mei: hirtie, cartus de imprimanta, pioneze, cleme, pixuri, gume, sau ce mai avem nevoie.
        El personal a facut rost de o sponsorizare. Care e smecheria? Ce a dat la schimb? Ce a cistigat sponsorul?
        Acolo umbla in uniforma ziua si noaptea chiar daca nu sunt la serviciu. Acesta se cheama abuz. La fel fac si militarii (ofiterii).
        Ati vazut acum ceva vreme stirea cu parcarea in centrul Bucurestiului.
        Te opreste fara motiv, sta la negocieri…
        Ia sa-ti puna amenda in parbriz cu obligatia de a o plati/contesta in 30 de zile (pentru parcare). Sau la exces de viteza, iti da amenda in mina, fara comentarii, si la fel, cu drept de plata/contestare in 30 de zile. Contestarea se face in justitie. E altcineva, alta putere care decide.
        Cind te opreste nu esti obligat sa te dai jos, din contra esti obligat sa ramii la volan, cu miinile la vedere, iar el vine la tine si se prezinta si spune de ce te-a oprit. Sau sa aiba o insigna mare in piept cu un numar unic pentru fiecare, ca in caz de conflict tu sa-l reclami dupa numar.
        „Ia sufla ba, aicia, sa vad daca n-ai baut!” Nasul lui e pe post de alcool-test.
        In mod normal in baza numarului pe primul ar fi trebuit sa-l reclamati pentru ca a refuzat sa va primeasca plingerea/sesizarea pe motiv de vint si frecare.
        Al doilea a pierdut timpul spunindu-va povesti nemuritoare cu hirtia, biroul, masina, care nu va privesc deloc. Relatie trebuia sa fie una profesionala. Povestile vi le spunea in afara programului la o cafea si o gogoasa.

        • Motanul 16/12/2012 at 13:50 #

          „Nimeni nu se face militist (politian) de dragul oamenilor.”
          Cu atitudinea asta n-ai sa vezi niciodată un polițist de treaba.
          De mine nu s-a legat niciodata in politist fara motiv. Chiar am avut experiente pozitive uneori. Odată m-a oprit un polițist ca aveam viteza prea mare in localitate, si aveam, dar mi-a zis doar sa conduc mai încet(si aveam numere străine la mașina). Au fost si din aia care m-au „vânat” din cauza numărului străin la mașina, dar oricum șpagă n-am dat. Dacă am considerat ca unii au făcut un abuz, i-am reclamat la IGP.
          Mie polițistul din povestea lui Dolo mi se pare destul de de treaba, doar ca e ca „toți” romanii, se plânge întotdeauna de ceva;).

  2. Vica 14/12/2012 at 21:52 #

    mda… păţania, ca păţania, dar eu îs curioasă ce ornament aveai pe maşină 🙂

    • Dollo 14/12/2012 at 21:59 #

      acum am numai ornamente de gheață 🙂 ăla furat era un cheder de cauciuc

  3. Niki 15/12/2012 at 08:53 #

    Primul politist avea dreptate, Vantu e de vina.

  4. Florin 15/12/2012 at 09:34 #

    mai bine o sectie de jandarmi decat una de politie. macar astia de la jandarmerie macar mai fac ceva (cu bata).
    politisti nu au pus doar „coada la pruna” si gata… in caz de probleme cheama jandarmii

  5. Zâna Bună Rău 15/12/2012 at 11:35 #

    Am un prieten polițist care se plângea, în noaptea cu viscolul turbat, că nu-i mai merg ștergătoarele la mașina de serviciu. Fă și tu ca tot cetățeanul de rând, trage pe dreapta și lasă mașina acolo, n-ai voie să circuli cu ea așa, I-am zis. Nu pot, dacă ne-o fură țiganii? mi-a răspuns…

  6. daniel 15/12/2012 at 16:31 #

    Nu functioneaza ok link-ul cu „postarea precedenta”.

    Pare sa fie o problema cauzata de plugin-ul Codestyling Localization. Iti recomand sa il reinstalezi :p

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Din câte încercări reușește un nevăzător să intre la metrou

florin georgescu metrou2

Din cel puțin două, la fel ca noi ăștia care nu nimerim să băgăm cartela cum trebuie în noii turnicheți. Asta de când s-a lansat aplicația gratuită Tandem acces, care le permite nevăzătorilor să folosească metroul ca toată lumea

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani (II)

Bucuria revederii dupa 50 de ani

Noi nu am muncit pentru un regim politic, ci pentru bunăstarea unui popor. Am rămas aici ca o datorie față de cei care ne-au învățat. Însă acum în România specialiștii sunt tratați în bătaie de joc. Eu încă nu sunt pensionar, deci nu simt că atentez la siguranța țării, cum sunt considerați acum pensionarii, cu veniturile lor

Discuție cu o viitoare ziarizdă/piarizdă. Trizdă!

A fost odata copiutza - sursa foto: http://www.cheatingculture.com

Pentru cine zicea că presa e plină de ingineri, făcuți ziariști de ocazie, am un mesaj încurajator: vine tare din urmă generația copy/paste. Hold your breath!

Fatalismul mioritic se tratează cu drujba

diana

Vă mai amintiți că în Drumul Taberei începuse construcția unei noi linii de metrou? Asta e povestea oamenilor care i-au împins liniile și peroanele mai pe mijlocul bulevardului, ca să nu le afecteze pomii.

De ce ea? (2)

tarau-curte

Cazul Daniela Tarău: viața în arestul Capitalei, pentru un om care se știe nevinovat, ancheta lui Cristian Panait și procesul absurd, în care niciun judecător nu catadicsea să citească dosarul.

Copiii proști nu ies din școli proaste, ci din părinți

Lasă și tu copiii la școală

După ce dau lunar, la grădiniță, sume cât salariul mediu pe economie, părinții se înghesuie să plătească oricât ca să-și vadă plozii înscriși „la o școală bună”, dar își păstrează intactă lipsa de disponibilitate pentru a petrece timp cu copilul lor.