Cum arată Crăciunul fericit

Un cuplu vesel de bătrânei neliniștiți, în metrou, și un apus de soare înghețat pe Lacul IOR.

E o emisiune care se numește „Bătrâni și neliniștiți”. Niște pensionari onorabili fac tot felul de ghidușii pe stradă sau în diverse locuri publice, ca să-i șocheze pe tineri în special. Are un rol ușor terapeutic, pe lângă faptul că unele farse ale bătrâneilor sunt haioase, te și pune pe gânduri, pentru că mulți dintre noi nu avem – la vârste mai fragede – atâta chef de viață cât denotă că ar avea ei din gag-urile alea.

Azi în metrou, în fața mea au stat cei doi din poză. Au râs, au chicotit și povestit tot drumul de la Unirea până la Titan. Bărbatul povestea ceva despre nepoate, se amuza de reacțiile lor în diverse situații, iar femeia râdea cu hohote. La un moment dat și-a scos batista să-și șteargă lacrimile de atâta râs. Când s-a terminat subiectul nepoate au început să se amuze pe seama stâlpilor din stații. Ea spunea cum ar fi să-și îmbrace și ei pereții acasă cu prelate din astea de reclame ca în stațiile de metrou. Ei îi plăceau culorile de la reclamele Ice Age din Unirea. Și-i mai plăcea de veverița aia care aleargă în toate seriile după ghindă. Și râdeau amândoi, de se zguduia metroul cu noi 🙂

Mă uitam la ei și-mi venea și mie să râd. Veselia lor era molipsitoare. Am fost vecină de metrou azi cu o pereche fericită. Doi oameni care râd sănătos, împreună, în ciuda vârstei și a țării în care trăiesc. Cred că asta e imaginea fericirii. Înainte să ziceți că nu e mare lucru, gândiți-vă câte cupluri din astea cunoașteți? În câte astfel de cupluri sunteți?

La Titan am coborât toți și am luat-o înaintea lor. Mergeau agale și râdeau în continuare, pe cine știe ce alt motiv. Dacă ar fi fost mai tineri m-aș fi gândit că sunt „high” 🙂

Seara am luat-o pe mama la o plimbare prin Parcul IOR și am văzut cealaltă imagine a fericirii. Un apus de soare pe lacul semi înghețat, plin de rațe sălbatice și pescăruși.

A fost un Crăciun fericit până la urmă 🙂

Etichete: , , ,

2 comentarii la “Cum arată Crăciunul fericit” Subscribe

  1. George Lacatus 26/12/2012 at 11:15 #

    Mda…

  2. ady 26/12/2012 at 19:00 #

    parintii mei sunt genul asta. stau si-si povestec unul altuia diverse. si uneori mai si rad. chiar ma intreb uneori ce naiba au de spus atat unul altuia.
    pe noi, mama ne-a scos ieri seara la o plimbare agale pana in centru si inapoi. am inghetat bocna.

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Faur, Gheorghe și Vișovan în fața scutului cu care vor săpa tunelul de metrou

Au plecat de 10-20 de ani din țară, s-au specializat în săpat tuneluri în Spania sau Italia, și acum vin ca specialiști „străini”. Vestea proastă e că vor să plece înapoi. Sunt dezamăgiți că România nu a ajuns Europa din urmă cât timp ei au fost plecați.

Cum e PSD-ul în Germania

metin-hakverdi2

Ce promite în campanie un parlamentar german de origine turcă, votat de peste 40% dintre alegători: impozitarea multinaționalelor, creșterea impozitelor pentru bogați, subvenții pentru femei și săraci

Mama mi-a zis să nu mă duc, dar eu nu și nu…

parapanta3

Cu parapanta e ca și cu un bărbat, prima dată nu e bine, dar ceva te face să mai vrei măcar o dată 😉

Ziua 2: Dragă, eu unde dorm? că mă întreabă recenzorul….

Ospitalitate, dar nu degeaba

Dacă vă calcă recenzorul oferiți-i, vă rog eu, un pahar cu apă. Nici nu știți ce nevoie are!

Consilierul Victor Stan: cum să mă adoptați, doamnă, dar ce, sunt câine?

victor ion stan

În proiectul „Nu aștepta supereroi, cere-ți orașul înapoi”, orice bucureștean poate să adopte un consilier general și să-l întrebe ce face el pentru oraș. Eu l-am adoptat pe Victor Stan, unul dintre veteranii consiliului, și așa a decurs prima mea discuție cu el.

Diferența dintre șpagă și cadou, versiunea polițistului de la rutieră

malecon

O lecție de anticorupție de la doi români indignați, pentru doi polițiști cubanezi înfometați. Plus ultimele experiențe din Cuba, hai, luați de citiți, ca să plec și eu acasă 😉