Târg de Crăciun avem, spitale ca la Viena ne mai trebuie

Christmas marketu la români: au făcut un târg pe o parcare, iar șoferii tot pe trotuare își lasă mașinile. Vând gogoși, porumb fiert, haine de blană și mâncare indiană.

Am fost azi în faimosul Christmas market de la Universitate (săracul Pruteanu, bine că a murit ca să nu vadă că Primăria Capitalei nu mai știe să scrie românește). Prima constatare ar fi că e prea înghesuit, la câtă poftă de căscat gura are rumânu și înfulecat porumb fiert, gogoși, kurtos, șorici și alte delicatese. Oamenii nu sunt de condamnat că se duc, dar primăria ar fi putut ori să facă târgul într-un spațiu mai mare – de ce nu iar în parcul de la Unirea? – ori să aprobe mai puține standuri de vânzare, mai ales că unele dintre ele chiar n-au ce căuta acolo, ori să facă mai multe astfel de „așezăminte” că uite, omul e dornic de socializare, dar e aiurea să te freci de atâta lume ca să poți să simți și tu spiritul Crăciunului vienez.

Un târg pentru o parcare pe care șoferii nu o folosesc

Că tot ne raportăm la Viena sau Germania cu târgurile astea, eu cred că în astfel de locuri nu e nevoie să vinzi haine de blană sau mâncare indiană. Dinspre mine n-aș fi vândut nici cărneturi, cârnați și fripturi, că la vremea asta cam toți au așa ceva acasă. Era suficient să se vândă băutură și niscai gustări simbolice, dacă tot vrea neamul să bage la maț în oraș, dar să lase mai mult spațiu pentru socializare. În plus azi era și mare concert, așa că practic nu aveai unde să arunci o monedă de 50 de bani.

Pe urmă, constat că în ciuda amenajării faimoasei parcări subterane de la Universitate – care a dublat numărul de locuri goale existente în parkingul de la Inter – șoferul român încă se înghesuie pe trotuare, unde e gratis. Pentru că poate și pentru că nimeni nu-l obligă să se ducă să plătească 2 lei ora într-o parcare civilizată ca să lase locul pietonilor. Și aici mă refer și la mașinile celor care vând acolo, înghesuite până în gardul târgului, formând practic o baricadă. Dacă se întâmplă vreun incident în târg, crapă unul cu cârnatul în gât sau ia ceva foc, sunt șanse mari să nu poată nimeni să-l scoată din perimetru din cauza asta. Sigur, există o ambulanță înăuntru, pentru primul ajutor, dar eu zic că accesul în și din târg e meschin și practic blocat în cazuri de fluxuri mari de oameni, cum a fost azi.

Atenție, cad țurțuri

Străzile din preajma Târgului de Crăciun, și mai ales trotuarele, sunt pline de mașini, deși târgul înțeleg că a fost organizat acolo, pe parcare, tocmai ca să ofere posibilitatea trântorilor care vin cu mașina să aibă unde o pune.

Iar unde nu sunt mașini pe trotuare, sunt sfori întinse pe care stau atârnate anunțuri: „Atenție, cad țurțuri”. Astă seară am asistat la o scenă care demonstrează că selecția naturală funcționează încă în societatea modernă. Am văzut sfoara cu anunțul și am luat-o pe mama de braț și i-am zis să mergem pe mijlocul străzii, că uite scrie că aici cad țurțuri. Înaintea noastră un grup de duamne a mers nestingherit mai departe. Nici n-am apucat bine să trecem pe stradă că de pe acoperiș s-a desprins ditamai bucata de zăpadă și le-a căzut în cap. Noi ăștia care ocolisem zona marcată cu sfoară am rămas muți. Era genul ăla de situație când nu poți să faci decât să te uiți cum se întâmplă. Nu aveau unde  să fugă, presupunând că le-ai fi strigat „cadeee!”. Au fost prinse între mașinile parcate și zidul clădirii. Noroc că nu au fost țurțuri ci zăpadă, iar ele erau îmbrăcate gros, așa că doar una a fost doborâtă la pământ și aparent s-a sculat și a plecat pe picioare. Dar tot pe acolo au luat-o, nu s-au gândit să treacă pe stradă.

Fațade vesele pentru clădiri triste

O chestie care mi s-a părut drăguță – să nu ziceți că sunt cârcotașă cu orice preț – a fost faptul că au pus o instalație care proiectează pe clădirile din jur niște desene de sezon. Așa arată sediul BCR foarte vesel, ba chiar și fațada clădirii care adăpostește sediile PSD și PNL București – care altfel e de ani de zile într-o stare deplorabilă, neîngrijită – a ajuns acum să arate foarte mișto. Aseară avea chiar niște acadele pe ea 😉

De asta zic, că poate asta ar fi o soluție pentru noi, ca să mimăm mai bine bunăstarea. Dacă tot avem târguri de Crăciun ca la Viena, zic să folosim instalația asta de proiecție și pentru alte domenii. Poate ne iese și altceva 🙂 Să proiectăm niște polițiști care să le dea peste mână șoferilor care parchează aiurea, niște minte pentru hăbăucii care merg pe stradă și nu cască ochii pe unde, niște chef de muncă pentru ăia care nu-și curăță acoperișurile, și de ce nu, niște spitale, ca la Viena,  dacă tot avem un primar medic.

Că altfel stăm bine la luminițe. Oamenii sunt ciorchine pe marginea drumului, dau cu blitz-ul în conurile de pe Magheru și așteaptă cu gura căscată să se aprindă luminițele din bradul din mijlocul intersecției de la Universitate. Așa curiozitate n-am mai văzut de prin anii 90 când s-a deschis primul mall din Vitan și avea fântâna aia arteziană în mijloc, care se urca, din când în când, până în cupola mall-ului 🙂

Etichete: ,

4 comentarii la “Târg de Crăciun avem, spitale ca la Viena ne mai trebuie” Subscribe

  1. Tasepenet 27/12/2012 at 08:09 #

    Pentru frecat de cetateni, incearca si mini-targul din Cismigiu. Vei avea toate sansele de strivire, deoarece tarabele ocupa mai mult de jumatate din latimea aleii, deci fie te inghesui langa ceilalti pinguini, fie iti inmoi maneca de la palton in vinul fiert/carnatul/soriciul/vata de zahar si alte delicatesuri.
    Si aici se vand cam aceleasi chestii, indeosebi culinare, dar exista si tarabe cu mutunei, caciulite si decoratiuni de Craciun (care seamana suspect de mult cu cele care au fost – poate inca mai sunt – la reducere de 50% in Carrefour, doar ca aici au pretul nitel peste ala neredus din magazinul amintit).
    Cel mai dragut este ca oamenii de la manivelele de Kurtos si de la samovarele cu vin fiert n-au de unde sa ia curent, asa ca au instalat niste generatoare care urla mai rau ca alienii cand le perpelea Ripley ouale cu aruncatorul de flacari. Si instalatiile respective acopera chiar si slagarele estivale de la patinoar, dar sunt infrante periodic de fanfara ceasului aurit al lui Dom’ Primar.
    Pana si ceasul pare un pic trist, probabil pentru ca langa el se afla un catarg din sarma pe care, daca-l vezi seara, e bine, ca e plin de beculete si seamana a brad, dar, daca-l vezi ziua, te crezi la o unitate de radiolocatie.

  2. LStefan 27/12/2012 at 17:21 #

    Sarut mana Dollo! Mi-a placut articolul, mi-au placut si fotografiile, mai ales aceea cu BCR in „pijama”. Ies rar din casa, totdeauna pe rute fixe si nu am prilejul sa vad asa ceva. Super! Un gind bun! LS

  3. skrum 28/12/2012 at 17:03 #

    mie îmi plac luminile alea de pe bulevard, cred că nu-s singurul; le remarcasem mai de mult tot într-o poza (nu stau în Bucureşti)

    • Dollo 28/12/2012 at 20:29 #

      Da, sunt frumoase, ce-i drept

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Ce caută englezii în Grecia

karaoke

În timp ce milioane de estici se dau peste cap să emigreze în vest ca să facă bani, englezi, germani sau canadieni vin în Grecia ca să trăiască decent, în căutarea unui stil de viață care nu le mai e accesibil în propriile țări.

Când religia contrazice nevoile societății – eșecul german

biserica catolica

Biserica are monopol pe protecția socială în anumite zone din Germania, așa cum vrea și România să facă. Nemții își dau seama, după 50 de ani, că au greșit.

Cum s-a întors ţurcana în Haţeg, în loc să emigreze

iovaneasa

Şapte tineri de la poalele Retezatului s-au apucat să crească oi când alţii ca ei voiau să emigreze. În câţiva ani au adunat în jurul lor peste o sută de crescători şi speră să fie urmaţi şi de consătenii care acum stau la poartă şi-i bârfesc.

Ziua presei: Cum pui pe butuci o publicație

free press

Îi interzici secțiunea cea mai profitabilă, sub pretextul săvârșirii unei infracțiuni, apoi tărăgănezi ancheta penală și procesul până când concurența îi ia locul. La final nici nu mai contează verdictul judecătorului. Se întâmplă în România.

Skopje, Macedonia: sărăcie și statui pe datorie

Prometeu, turiștii și clădirea parlamentului în plan secund

Premierul macedonean ia credite externe ca să clădească identitatea națională cu statui și clădiri impozante, în timp ce țara are 30% șomeri, iar oamenii emigrează ca să trăiască mai bine.

Plasturii lui Negoiță – cât au costat și de ce s-au dezlipit

lipire-plasturi

50.000 de bucățele de „not so safety walk” cumpărate de la 3M au fost lipite bucată cu bucată de oamenii ADPB, pare-se la fel de prost cum a fost gândită toată lucrarea de pe Bulevardul Unirii