Târg de Crăciun avem, spitale ca la Viena ne mai trebuie

Christmas marketu la români: au făcut un târg pe o parcare, iar șoferii tot pe trotuare își lasă mașinile. Vând gogoși, porumb fiert, haine de blană și mâncare indiană.

Am fost azi în faimosul Christmas market de la Universitate (săracul Pruteanu, bine că a murit ca să nu vadă că Primăria Capitalei nu mai știe să scrie românește). Prima constatare ar fi că e prea înghesuit, la câtă poftă de căscat gura are rumânu și înfulecat porumb fiert, gogoși, kurtos, șorici și alte delicatese. Oamenii nu sunt de condamnat că se duc, dar primăria ar fi putut ori să facă târgul într-un spațiu mai mare – de ce nu iar în parcul de la Unirea? – ori să aprobe mai puține standuri de vânzare, mai ales că unele dintre ele chiar n-au ce căuta acolo, ori să facă mai multe astfel de „așezăminte” că uite, omul e dornic de socializare, dar e aiurea să te freci de atâta lume ca să poți să simți și tu spiritul Crăciunului vienez.

Un târg pentru o parcare pe care șoferii nu o folosesc

Că tot ne raportăm la Viena sau Germania cu târgurile astea, eu cred că în astfel de locuri nu e nevoie să vinzi haine de blană sau mâncare indiană. Dinspre mine n-aș fi vândut nici cărneturi, cârnați și fripturi, că la vremea asta cam toți au așa ceva acasă. Era suficient să se vândă băutură și niscai gustări simbolice, dacă tot vrea neamul să bage la maț în oraș, dar să lase mai mult spațiu pentru socializare. În plus azi era și mare concert, așa că practic nu aveai unde să arunci o monedă de 50 de bani.

Pe urmă, constat că în ciuda amenajării faimoasei parcări subterane de la Universitate – care a dublat numărul de locuri goale existente în parkingul de la Inter – șoferul român încă se înghesuie pe trotuare, unde e gratis. Pentru că poate și pentru că nimeni nu-l obligă să se ducă să plătească 2 lei ora într-o parcare civilizată ca să lase locul pietonilor. Și aici mă refer și la mașinile celor care vând acolo, înghesuite până în gardul târgului, formând practic o baricadă. Dacă se întâmplă vreun incident în târg, crapă unul cu cârnatul în gât sau ia ceva foc, sunt șanse mari să nu poată nimeni să-l scoată din perimetru din cauza asta. Sigur, există o ambulanță înăuntru, pentru primul ajutor, dar eu zic că accesul în și din târg e meschin și practic blocat în cazuri de fluxuri mari de oameni, cum a fost azi.

Atenție, cad țurțuri

Străzile din preajma Târgului de Crăciun, și mai ales trotuarele, sunt pline de mașini, deși târgul înțeleg că a fost organizat acolo, pe parcare, tocmai ca să ofere posibilitatea trântorilor care vin cu mașina să aibă unde o pune.

Iar unde nu sunt mașini pe trotuare, sunt sfori întinse pe care stau atârnate anunțuri: „Atenție, cad țurțuri”. Astă seară am asistat la o scenă care demonstrează că selecția naturală funcționează încă în societatea modernă. Am văzut sfoara cu anunțul și am luat-o pe mama de braț și i-am zis să mergem pe mijlocul străzii, că uite scrie că aici cad țurțuri. Înaintea noastră un grup de duamne a mers nestingherit mai departe. Nici n-am apucat bine să trecem pe stradă că de pe acoperiș s-a desprins ditamai bucata de zăpadă și le-a căzut în cap. Noi ăștia care ocolisem zona marcată cu sfoară am rămas muți. Era genul ăla de situație când nu poți să faci decât să te uiți cum se întâmplă. Nu aveau unde  să fugă, presupunând că le-ai fi strigat „cadeee!”. Au fost prinse între mașinile parcate și zidul clădirii. Noroc că nu au fost țurțuri ci zăpadă, iar ele erau îmbrăcate gros, așa că doar una a fost doborâtă la pământ și aparent s-a sculat și a plecat pe picioare. Dar tot pe acolo au luat-o, nu s-au gândit să treacă pe stradă.

Fațade vesele pentru clădiri triste

O chestie care mi s-a părut drăguță – să nu ziceți că sunt cârcotașă cu orice preț – a fost faptul că au pus o instalație care proiectează pe clădirile din jur niște desene de sezon. Așa arată sediul BCR foarte vesel, ba chiar și fațada clădirii care adăpostește sediile PSD și PNL București – care altfel e de ani de zile într-o stare deplorabilă, neîngrijită – a ajuns acum să arate foarte mișto. Aseară avea chiar niște acadele pe ea 😉

De asta zic, că poate asta ar fi o soluție pentru noi, ca să mimăm mai bine bunăstarea. Dacă tot avem târguri de Crăciun ca la Viena, zic să folosim instalația asta de proiecție și pentru alte domenii. Poate ne iese și altceva 🙂 Să proiectăm niște polițiști care să le dea peste mână șoferilor care parchează aiurea, niște minte pentru hăbăucii care merg pe stradă și nu cască ochii pe unde, niște chef de muncă pentru ăia care nu-și curăță acoperișurile, și de ce nu, niște spitale, ca la Viena,  dacă tot avem un primar medic.

Că altfel stăm bine la luminițe. Oamenii sunt ciorchine pe marginea drumului, dau cu blitz-ul în conurile de pe Magheru și așteaptă cu gura căscată să se aprindă luminițele din bradul din mijlocul intersecției de la Universitate. Așa curiozitate n-am mai văzut de prin anii 90 când s-a deschis primul mall din Vitan și avea fântâna aia arteziană în mijloc, care se urca, din când în când, până în cupola mall-ului 🙂

Etichete: ,

4 comentarii la “Târg de Crăciun avem, spitale ca la Viena ne mai trebuie” Subscribe

  1. Tasepenet 27/12/2012 at 08:09 #

    Pentru frecat de cetateni, incearca si mini-targul din Cismigiu. Vei avea toate sansele de strivire, deoarece tarabele ocupa mai mult de jumatate din latimea aleii, deci fie te inghesui langa ceilalti pinguini, fie iti inmoi maneca de la palton in vinul fiert/carnatul/soriciul/vata de zahar si alte delicatesuri.
    Si aici se vand cam aceleasi chestii, indeosebi culinare, dar exista si tarabe cu mutunei, caciulite si decoratiuni de Craciun (care seamana suspect de mult cu cele care au fost – poate inca mai sunt – la reducere de 50% in Carrefour, doar ca aici au pretul nitel peste ala neredus din magazinul amintit).
    Cel mai dragut este ca oamenii de la manivelele de Kurtos si de la samovarele cu vin fiert n-au de unde sa ia curent, asa ca au instalat niste generatoare care urla mai rau ca alienii cand le perpelea Ripley ouale cu aruncatorul de flacari. Si instalatiile respective acopera chiar si slagarele estivale de la patinoar, dar sunt infrante periodic de fanfara ceasului aurit al lui Dom’ Primar.
    Pana si ceasul pare un pic trist, probabil pentru ca langa el se afla un catarg din sarma pe care, daca-l vezi seara, e bine, ca e plin de beculete si seamana a brad, dar, daca-l vezi ziua, te crezi la o unitate de radiolocatie.

  2. LStefan 27/12/2012 at 17:21 #

    Sarut mana Dollo! Mi-a placut articolul, mi-au placut si fotografiile, mai ales aceea cu BCR in „pijama”. Ies rar din casa, totdeauna pe rute fixe si nu am prilejul sa vad asa ceva. Super! Un gind bun! LS

  3. skrum 28/12/2012 at 17:03 #

    mie îmi plac luminile alea de pe bulevard, cred că nu-s singurul; le remarcasem mai de mult tot într-o poza (nu stau în Bucureşti)

    • Dollo 28/12/2012 at 20:29 #

      Da, sunt frumoase, ce-i drept

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Biblioteca națională s-a deschis, dar nu funcționează

Biblioteca Națională Samsung

Biblioteca te păcălește că-ți face legitimație online, dar nu ți-o face decât la sediu, îți zice pe site că are anumite cărți, dar în depozit ele nu există, și nu împrumută cărți acasă. Niciodată. Avem un sediu ultracentral și modern de 100 de milioane de euro, doar ca suport pentru o reclamă Samsung deocamdată.

Jadranska magistrala

drum4

Este motivul care ar trebui să vă ducă în Croația, drumul cel mai frumos spre o destinație care nu face decât să confirme preludiul ăsta auto, suspendat între munte și mare.

Ce înseamnă să fii cioban

cioban

În pofida unei potenţe proverbiale, datorată chipurile cărnii de oaie, ciobanii nu mai au căutare la fete, iar o viaţă de celibat şi mizerie la oi nu mai e pe placul tinerilor.

Sărăcia se învață în familie și e ocrotită de stat

teclas

În Deltă oamenii se zbat ca peștii pe uscat: nu au de lucru, dar fac copii ca să trăiască din alocații. Copiii lor le vor călca pe urme. Needucați, necalificați, vor fi următoarele generații de votanți cu sacoșa.

Când și de ce s-au dat ultimele amnistii în Europa

oug_gratiere-curcan

De la Ceaușescu, în 1988, care voia să fie iubit, la Vaclav Klaus, în 2013, care a vrut să scape niște corupți, Europa a trecut prin mai multe aministii și grațieri colective. Președinții care le-au dat nu s-au bucurat, însă, de simpatia populară.

Copiii proști nu ies din școli proaste, ci din părinți

Lasă și tu copiii la școală

După ce dau lunar, la grădiniță, sume cât salariul mediu pe economie, părinții se înghesuie să plătească oricât ca să-și vadă plozii înscriși „la o școală bună”, dar își păstrează intactă lipsa de disponibilitate pentru a petrece timp cu copilul lor.