Potolim pofte

Dacă aveți pofte, mergeți cu ele în Piața Obor. Dacă nu. nu ;)

A zi, în Piața Obor. La etajul 1 se pare că s-a deschis de curând acest raion cu cărnuri preparate în diverse feluri, tocmai bune de aruncat pe grătar. În fața tejghelei un tânăr ține în mână un fund din lemn pe care sunt feliate subțire câteva bucățele de pulpă de porc în stil… nu știu cum. Mă îmbie să gust. Iau una. Bună. Ușor afumată, condimentată. O trag pe mama să vedem care e aia, în galantar. Mă așteptam să fie un soi de mezel, dar sunt doar bucăți de carne tăvălite prin sosuri și mirodenii. Ah, deci trebuie pregătită!, constat eu dezamăgită. Ah, e 25 de lei kilu!, zice și mama. Trebuie doar aruncată pe grătar, doamnă, caută să mă înduplece tânărul.

Ne prelingem mai încolo, admirând și restul de cărnuri. Într-un recipient vedem „specialitatea bucătarului”. Fâșii de carne, ardei, ceapă, tot așa, de pus în tigaie. Întreb vânzătorul: asta e pentru tigaie din aia picantă, nu? Așa părea după mintea mea. El zice: nu, e doar cu ceapă. Nu e picant deloc.

Ah, păi dacă nu e picant nu e bun!, zice mama. Tânărul se uită lung după noi și strigă: atunci e picant, doamnă! Și râde. Râdem și noi, dar degeaba.

Ne mai învârtim pe acolo, luăm una alta, și din întâmplare ajungem înapoi. Tânărul cu eșantioanele de carne îmi taie iar calea: gustați niște pulpă de porc … nu știu cum!. Îi zic că am mai gustat, că am mai fost odată p-aci!. Ah, da, îmi amintesc, cu picantele!

Chestia e că poftele noastre au fost altele azi. Dar ar fi mers și niscai pulpă de porc nu știu cum și o tigaie nepicantă în lipsă de țel călăuzitor. Poate data viitoare. Oricum, nu pot să nu remarc că măcar pe parte de panotaj, advertisingul de Obor prinde aripi 😉

Etichete: , ,

No comments yet.

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Învățăm greu, mimăm mult și uităm repede

iohannis

Săptămâna trecută, după 25 de ani de tergiversări, dosarul Revoluției s-a închis, fără să fie cineva pedepsit și fără să știm vinovații. Dar asta e deja istorie, acum ne arde incendiul din club, de data asta va fi altfel, acum au murit tineri nevinovați pentru profitul unora, nu pentru democrație și alte abureli.

Dubița albă din Vitan, monumentul neputinței poliției și Primăriei sectorului 3

Celebra dubiță abandonată în fața Poștei Vitan

O dubiță zace de câteva luni încurcând traficul din Vitan. Poliția locală știe, dar nu are platformă de ridicat, Poliția rutieră o filmează și-l amendează pe proprietar, Primăria Capitalei zice să apelăm la țiganii care fură fier vechi, să fure și mașina abandonată.

Cum a salvat Vodafone caii din Deltă

Cai din Letea

Ca un violator care promite să ia fata de nevastă, ca să nu facă pușcărie, Vodafone promite să hrănească cu 20.000 de euro caii salvați de alții anul trecut. După ce le-a folosit imaginea fără să-i întrebe, ca să-și facă publicitate.

Strâns uniți în jurul SRI, întru salvarea planetară a Internetului

dumbrava-cosmoiu

Cum se derulează o ședință în Parlamentul României, în care SRI încearcă și reușește să impună o lege abuzivă, iar deputații se fac că se opun.

Fiecare moment dificil din istoria unei țări are nevoie de victime

mineriada

Ce or mai face oamenii ăia care au bătut la Mineriadă? Or fi bine, sănătoși, or avea copii, planuri, or fi mulțumiți de viața lor, de deciziile pe care le-au luat, or dormi liniștiți? Or face politică?

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Faur, Gheorghe și Vișovan în fața scutului cu care vor săpa tunelul de metrou

Au plecat de 10-20 de ani din țară, s-au specializat în săpat tuneluri în Spania sau Italia, și acum vin ca specialiști „străini”. Vestea proastă e că vor să plece înapoi. Sunt dezamăgiți că România nu a ajuns Europa din urmă cât timp ei au fost plecați.