Un spanac nu vine niciodată singur

Ci se însoțește cu somon și cremă de brânză și se servește ca aperitiv. Dacă vă ține ficatul. O rețetă de-a mamei din categoria „e bună, dar să nu mai faci”.

Mama a găsit rețeta asta într-o revistă veche de anul trecut, editată în preajma Paștelui. Probabil ăia făcuseră rulada cu spanac proaspăt, dar ea avea la congelator o pungă cu spanac de astă vară, așa că a fost un pic dezamăgită că nu i-a ieșit chiar ca în poza din revistă, unde spanacul era de un verde mai viu decât al ei.

Cu excepția verdelui, rulada a ieșit cam ca în poză, doar că gustul n-a fost ceva prea bun. Cam multă brânză și un pic cam amară, ceea ce a făcut ca per total rezultatul să fie unul destul de greu de digerat. Mama a zis că data viitoare ori pune mai puțină brânză, ori nu mai face.

Vă prezint azi, așadar, o rețetă din categoria „e bun dar să nu mai faci”. Când pozam rezultatul, pentru blog, mama mă întreabă: dar crezi că oamenii care te citesc pe tine nu or fi văzut și ei rețeta asta în revistă? Și dacă ați văzut-o, sunt sigură că sunteți curioși cum a făcut-o mama. Nu de altceva, dar să nu repetați și voi greșelile 😉 Așa că, iată:

– 450 gr de spanac spălat, stors și tocat;

– 1 ou;

– 200 gr cașcaval;

– somon fume – cât aveți;

– 200 gr cremă de brânză;

Mama nu a avut cremă de brânză Philadelphia sau mai știu eu ce altă marcă de supermarket, așa că a improvizat niște cremă făcută în casă, cu brânză de vaci, un pic de telemea, margarină, și le-a frecat până s-au cremoșit. Crema asta mai home made așa cred eu că a dat gustul amărui.

   

Apoi, a întins pe o tavă, pe hârtie de copt, spanacul amestecat cu oul și cu sare și piper, într-un strat uniform. Deasupra a presărat cașcaval ras, într-un strat subțire. A băgat tava la cuptor, la foc iute, timp de câteva minute, până când cașcavalul s-a topit. Nu mai mult, ca să nu se rumenească. După ce a scos tava și a lăsat un pic să se răcească rezultatul, s-a apucat și a întins deasupra feliile de somon fume, apoi brânza cremă făcută în casă și la final a rulat totul într-o folie de plastic alimentară.

Rulada obținută astfel a înfășurat-o și într-o folie din aluminiu și a băgat-o la frigider. Abia a doua zi, întărită, a fost bună de tăiat felii și de așezat pe farfurie. Cum vă spuneam, cam greu de mâncat mai mult de o felie, dar poate dacă îi puneți mai puțină brânză merge să o faceți la o petrecere, unde să le serviți oaspeților câte o felie și să scăpați de ea mai repede în felul ăsta, că eu am tras destul de bucata pe care m-a obligat mama s-o iau acasă 😀

Etichete: , , , ,

7 comentarii la “Un spanac nu vine niciodată singur” Subscribe

  1. ioana 17/02/2013 at 14:05 #

    Eu sunt mai conventionala din fire. Pentru somonul afumat nu-ti trebuie decat un covrig gros proaspat (sau o chifla asijderea), o crema de branza buna (sau crème fraîche) si MUUUULT piper. Vreo doua zile nu mai mananci nimic, dar merita 🙂 Iar spanacul e pacat sa-l gatesti, crud e absolut minunat, nu te mai opresti din rontzait.

    • Dollo 17/02/2013 at 19:47 #

      Dap, și un pic de lămâie stoarsă deasupra. Sunt de acord cu tine. Iar frunzele de „baby” spanac sunt delicioase în salată.

  2. mastarshef 17/02/2013 at 15:18 #

    margarina? somon cu telemea? yuck. asteptam si o reteta de blinii cu caviar si smantana: „n-am avut blinii, da’ am inmuiat niste franzela veche in lapte si am bagat-o 1 minut la microunde. in loc de smantana am zis ca merge si sana. auzisem ca sunt bune alaturi si caperele, n-aveam, da’ am turnat un strop de otzet peste niste mazare si m-am gandit ca tot aia e.”

    • Dollo 17/02/2013 at 19:46 #

      Ehe, habar n-ai tu, masterșefule, câte rețete a făcut mama după ochi, privind la TV5 ani de zile fără să știe franceză. Și le brodea, parol! Dar în principiu ai dreptate.

  3. ioana 17/02/2013 at 21:02 #

    Nu toate substitutele sunt catastrofale 🙂 In loc de capere, muguri de condurasi sau coltunasi, depinde sub ce denumire populara ii stiti – at any rate, nasturtium – murati in otet. Caperele saracului, deh 🙂 Anul asta o sa fac un borcanel, ca e plina gradina. http://www.gardenbetty.com/2013/01/poor-mans-capers-pickled-nasturtium-pods/

    Daaa, baby spinach rulz. Il gasesti in supermarketuri sub denumirea tembela de „baby spanac” 😀

    • Dollo 17/02/2013 at 23:39 #

      ce plin de bunătăți e blogul fetei ăsteia „murdare” 🙂

  4. ioana 17/02/2013 at 21:05 #

    Ma rog, nu mugurii, ci capsulele alea de condurasi. E mai clar in poze 🙂

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Cum le iertăm greşiţilor noştri

Roland Jahn, intre dosarele Stasi

Şeful arhivelor Stasi din Berlin a aflat, când şi-a văzut dosarul, că avocatul care-l apăra era informatorul securităţii. Acum le predă lecţii de organizare şi de iertare trimişilor din ţările arabe care s-au trezit că au eliberat arhivele şi nu ştiu cum să le mânuiască

Nostalgii maso-comuniste de 1 Mai

steaguri

O frântură dintr-o zi grea, muncitorească, a unui chelner hâtru de la Restaurantul Riviera din Parcul 23 August.

Skopje, Macedonia: sărăcie și statui pe datorie

Prometeu, turiștii și clădirea parlamentului în plan secund

Premierul macedonean ia credite externe ca să clădească identitatea națională cu statui și clădiri impozante, în timp ce țara are 30% șomeri, iar oamenii emigrează ca să trăiască mai bine.

Megastructuri și mini-popoare

catedrala2

Cum ne privesc turiștii care ne vizitează Casa Poporului. Ce diferență e între uimirea lor și a noastră când le vizităm catedralele lor, vechi de secole. Și la ce ne ajută clădirile astea impunătoare pe noi, oamenii de rând.

Discuție cu o viitoare ziarizdă/piarizdă. Trizdă!

A fost odata copiutza - sursa foto: http://www.cheatingculture.com

Pentru cine zicea că presa e plină de ingineri, făcuți ziariști de ocazie, am un mesaj încurajator: vine tare din urmă generația copy/paste. Hold your breath!

Ce caută englezii în Grecia

karaoke

În timp ce milioane de estici se dau peste cap să emigreze în vest ca să facă bani, englezi, germani sau canadieni vin în Grecia ca să trăiască decent, în căutarea unui stil de viață care nu le mai e accesibil în propriile țări.