De ce ți se cere cazierul la angajare?

și de ce nu există și un cazier pentru patronii care nu-și plătesc angajații?

C redeam că e o relicvă a perioadei când tovarășul de la cadre era Dumnezeu pe pământul instituției, deși te întrebi și în cazul ăla de ce-i trebuia securistului care se ocupa de dosarul fiecărui angajat cazierul tău? Că doar ei ar fi trebuit să aibă acces la informații pe care nici măcar tu nu le știi despre tine.

Totuși mi s-a cerut cazierul și la firme private, chiar și la 20 de ani de atunci. Bine, la două din firmele pentru care am lucrat eu, la personal lucrau niște domni foști militari de carieră, care își completau pensiile „mizere” îngroșând cu hârtii inutile dosarele de angajare ale oamenilor. Și te priveau apriori ca pe un potențial infractor venit să înșele cumva încrederea patronului care dădea la mulți o pâine albă, din generozitatea lui fără seamăn.  Am mers la poliție, am plătit taxa de timbru, am așteptat termenul legal ca să-mi fie verificat numele și CNP-ul „în sistem” și am prezentat cuminte dovada bunelor mele intenții în fața angajatorului. Ce să-i faci, trăim într-o lume în care cuvântul dat și numele nu mai contează. Importantă e ștampila de pe cazierul curat.

Mă întreb dacă firmele care-ți cer cazierul la angajare cunosc conceptul de reintegrare socială a foștilor deținuți? Și dacă văd că ai fost condamnat, chiar dacă ți-ai ispășit pedeapsa, te mai angajează? Și dacă nu, atunci cum se presupune că n-o să ajungi înapoi la pușcărie?  Dar asta e altă discuție. În cazul meu s-a dovedit după numai câteva luni că acela care ar fi trebuit să-mi prezinte cazierul ar fi fost patronul. Nu dădea salariile cu lunile. Deci era un hoț care fura și de la mine și de la stat – că nu plătea nici asigurările. Cam cum se întâmplă acum în multe alte „instituții de presă”.

Citeam adineauri pe Pagina de media că Marius Tucă le-ar fi zis ziariștilor de la Jurnalul – unde nu s-au dat salariile din decembrie – că cine nu mai vrea să muncească fără bani e liber să plece. Eu am plecat de la ultimul patron care nu mi-a dat banii – deși după termenele de judecată fixate de justiția din România vor trece ani până îmi voi recăpăta drepturile – dar asta nu înseamnă că îmi e mai bine. Tot pe datorie am ajuns să lucrez. Am de primit bani de anul trecut, și de luna trecută. Și voi continua să lucrez pe datorie, că altă șansă nu am să merg mai departe.

Și nu e vorba numai de presă. În situația asta sunt multe firme din România. Ba chiar ONG-uri care au făcut imprudența să acceadă la fonduri europene. Ți se cer dosare groase cât biblia ca să capeți o finanțare europeană, apoi niciuna din hârtiile alea de bună credință pe care le aduci în sprijinul tău nu te ajută să-ți recuperezi banii pe munca prestată. Deci, de ce ni se mai cere cazierul la angajare, de ce nu există și un cazier pentru patronii care nu-și plătesc angajații?

Tags: , , , ,

25 Responses to “De ce ți se cere cazierul la angajare?” Subscribe

  1. Luminitza 29/03/2013 at 11:15 #

    Marcu lasa ca esti tu si pt mine. 😉

  2. luci 13/07/2018 at 09:09 #

    adevarat…numai hotii astia de patroni sunt favorizati…Tara de hoti..

Leave a Reply

Oldies but goldies

De ce nu plecăm din România

Mâini de români - copiii culegători de afine din Pasul Prislop

Dacă despre curajul și nerăbdarea celor care pleacă s-a tot scris, teama, lenea, sentimentalismul și, de ce nu, curajul de a rămâne al celorlalți a fost lăsat în umbră.

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani (II)

Bucuria revederii dupa 50 de ani

Noi nu am muncit pentru un regim politic, ci pentru bunăstarea unui popor. Am rămas aici ca o datorie față de cei care ne-au învățat. Însă acum în România specialiștii sunt tratați în bătaie de joc. Eu încă nu sunt pensionar, deci nu simt că atentez la siguranța țării, cum sunt considerați acum pensionarii, cu veniturile lor

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Faur, Gheorghe și Vișovan în fața scutului cu care vor săpa tunelul de metrou

Au plecat de 10-20 de ani din țară, s-au specializat în săpat tuneluri în Spania sau Italia, și acum vin ca specialiști „străini”. Vestea proastă e că vor să plece înapoi. Sunt dezamăgiți că România nu a ajuns Europa din urmă cât timp ei au fost plecați.

Jadranska magistrala

drum4

Este motivul care ar trebui să vă ducă în Croația, drumul cel mai frumos spre o destinație care nu face decât să confirme preludiul ăsta auto, suspendat între munte și mare.

Ice age cu comision bancar argentinian

perrito moreno

Trecerea granițelor din Argentina în Chile și retur sau comisioanele bancare nesimțite l-ar face și pe un eurosceptic să iubească UE.

Cu cât ne-a botezat Samsung Biblioteca Națională

Biblioteca Națională Samsung

Statul român plătește un credit de 104 milioane de euro pentru clădirea Bibliotecii Naționale, iar firma Samsung și-a pus numele pe ea, cu câteva televizoare în valoare de 300.000 de euro. O afacere marca Ministerul Culturii și Patrimoniului Național.