Am aflat recent că Biserica Ortodoxă Română „nu recomandă purtarea mărţişorului, dar tolerează această tradiţie, având în vedere amploarea fenomenului şi atitudinea inofensivă a manifestării.” Biserica nu susține practica asta pentru că nu e lăsată de Dumnezeu, „mărțișorul este un simbol specific credințelor populare necreștine” (sursa).
Eu n-aș mai tolera-o – practica asta inofensivă zic – privind de câteva zile la halul în care a ajuns orașul. Nu că aș fi de acord cu părerea bisericii (pentru că așa cum spunea deunăzi o prietenă, când a auzit asta, biserica ar fi de întrebat dacă susține administrarea de medicamente, și de ce? sau transplantul de organe, că parcă nici ăla nu e lăsat de Dumnezeu), dar mă aduc la exasperare perioadele astea mărțișoristice și modul în care transformă ele orașul într-un talcioc uriaș și jegos.
La Unirea nu mai ai loc să faci un pas fără să calci pe o zambilă, lalea, narcisă, șnur, coșar, țestoasă, elefant, buburuză, trifoi, iar coșar, flori, flori, muuulte flori și bijuterii, tarabe, coșuri, mese, panouri, copertine. Ieșirile de metrou sunt blocate în ambele părți. Parcă erau niște reguli cu amplasarea de tonete la o distanță rezonabilă în caz de incendiu, cataclism, accident, Doamne ferește. Iar treaba asta se repetă în fiecare colț de trotuar, piață sau parc.
Și în spatele șirului de tarabe – jegul. De câte mărțișoare are nevoie populația României ca să se justifice bătaia asta de joc? Bine că Oprescu a știu să facă un regulament constipat pentru Centrul istoric, în timp ce primăriile de sector au dat autorizații de vândut mărțișoare și între liniile de tramvai și pe gura de aerisire de la McDonalds. E evident că totul pute a „hai să le luăm banii la fraierii care cred că vor da lovitura vânzând mărțișoare, cu prețul sacrificării brumei de aspect a orașului”.
Așadar, nația 80% ortodoxă face ce face popa – adică comerț – nu ce zice el 😉 Și haosul e departe de finalizare. Vine 8 Martie! Strângeți din dinți și strecurați-vă prin oraș spre treburile voastre.
pe 1 martie, era unu cu flori pe peron la pipera. 🙂 ce sa ma zic de aia de la iesire, ca era sa ma impiedic de alta lada cu flori, asezata fix in drumul oricarui muritor care iese de la metrou.
ps. n-am comentat eu la articolul anterior. 🙂