Schengenul la pensionari

Doamna Oprea a murit la Luxembourg, soțul ei la, București. S-or mai întâlni ei după moarte dacă nu ne-au primit ăștia în Schengen?

„A murit doamna Oprea!”, îmi zice mama pe tonul acela cu care îmi tot anunță în ultima vreme diverse decese care îi decimează cunoscuții. O cam sperie fiecare plecare din asta. Doamna Oprea fusese vecina noastră de la 5, dar emigrase la fiică-sa în Luxembourg de mai mulți ani, de când îi murise bărbatul. Mama îmi face un rezumat al fișei medicale a doamnei Oprea, plus o scurtă poveste despre cum nu i-au echivalat nenorociții de luxemburghezi facultatea de medicină fetei ei. În fine, ajungem și la întrebarea principală:

– Și au îngropat-o acolo, că zice că era prea scump ca s-o mai aducă acasă. Îți dai seama?! Domnul Oprea a murit aici, și e îngropat aici, ea acolo. S-or mai întâlni ei pe lumea ailaltă? zice mama pe un ton îngrijorat.

– Sigur că se întâlnesc, o liniștesc eu, serioasă. Ce să zici în situaţii din astea?

– Păi eu știu, dacă nu suntem în Schengen, crezi că le dau ăștia voie să se reunească pe lumea ailaltă, el în România și ea în Luxemburg ăsta? zice mama.

Apoi începe să râdă copios. M-a făcut! 🙂 După asta îmi povestește că știe gluma asta de la Buni, care e fericită că s-a întors din Spania și n-a murit pe acolo, că altfel tot așa o îngropa și fiul ei, printre portocali, în loc s-o aducă lângă soțul ei la umbra corcodușului din cimitirul Străulești.

Eu zic că puterile astea vestice ar trebui să se gândească serios că după ce ne-au luat creierele cele mai deștepte, de atâția ani, și ele și-au cărat acolo și câte un părinte supraviețuitor, ar trebui ca de dragul reîntregirii familiilor după moarte să ne bage odată în Schengenul ăla. Măcar ca act umanitar.

Etichete: , , , , , , ,

6 comentarii la “Schengenul la pensionari” Subscribe

  1. Motanul 09/03/2013 at 21:44 #

    Nu ne baga nici morți in Schengen in halul in care suntem ca natie pana nu dispar mafiotii de pe scena politica din România. Unde ați mai văzut tara in lumea asta(nu numai in EU) cu 2-3 miniștrii cu dosare penale si cu unul care ar trebui sa ajungă după gratii(renumitul Felix) care taie si spânzura in tara după bunul plac. A vrut suspendare de președinte chiar daca se încalcă constitutia? Aproape a avut-o(a pierdut „la mustata”)! Maraie un pic la P.M.(si ala o „comoara”), P.M.-ul da din colț in colț ca un soarece. Așa ca sa nu ne mai facem probleme. N-o sa pupam Schengen degrabă.

  2. Marius Georgescu 10/03/2013 at 10:13 #

    Bravo maica-tii!!!

  3. Elena 11/03/2013 at 08:42 #

    In prima noastra toamna in exil, ne-am dus pe un rau sa vedem migratia somonului. Eram induiosata pana la lacrimi de faptul ca somonul se naste in apa dulce, migreaza apoi si traieste in Pacific vreo 4-5 ani, dupa care, cand ii vine sorocu, se intoarce sa isi depuna icrele in paraul in care a vazut lumina ochilor si moare… M-a pus pe ganduri. Noi eram plecati for good din locurile de bastina. Si, nici prin cap nu ne-a trecut, inainte de plecare sau pana la povestea somonului, ce vom face atunci… Daca ne vom intalni sau nu cu cei dragi pe lumea cealalta, in caz ca nu ne vom intoarce, ca somonu, sa ne dam obstescul sfarsit la obarsie, e un alt aspect al aceleasi probleme. Cei plecati in Europa mai au o speranta – intrarea in Schengen. La noi, cei aflati peste Atlantic, te-ai gandit cand ai pus probleme atat de dureroase aici!?

    • Dollo 11/03/2013 at 10:12 #

      Păi în Alianța Nord Atlantică ne-am integrat demult, mai rămâne să ni se ridice vizele. Militați și voi de pe malul vostru pentru asta, că vezi bine noi facem tot ce ne stă în puteri de p-aci 🙂

      • Elena 15/03/2013 at 23:20 #

        Sunt chiar trista zilele astea: Verisoara mea din Bucuresti a trecut la cele vesnice acum doua zile… Oare ce se va intampla cu imbratisarea la care tanjeam si speram sa se intample cat de curand?!

    • Adi 14/03/2013 at 00:13 #

      Elena, stai fara grija, in iad nu exista schengen, garantat te vei intalni cu cei dragi.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Depre ziduri

pano

și oamenii care se încăpățânează să le construiască și să repete istorii de care omenirea ar trebui să se rușineze.

Mergând pe sârmă

domnul i

Împrumutam bicicleta și mergeam noaptea în parc la Icoanei. Îmi era rușine altfel, pe zi, să nu râdă lumea de mine, că sunt ditamai bărbatul și cad de pe bicicletă. Că am căzut de câteva ori, dar de aia am și ales Grădina Icoanei, că are aleile de nisip și pământ, nu mă răneam prea tare când cădeam. În trei nopți am învățat.

Meșterul român: manualul sunt eu! (IV)

turnare placa

În care se face, în sfârșit, fundația casei și se vorbește despre hachițele meșterului român, despre cât de priceput e și cât se cere plătit. La final, un scurt video demonstrativ.

Diferența dintre șpagă și cadou, versiunea polițistului de la rutieră

malecon

O lecție de anticorupție de la doi români indignați, pentru doi polițiști cubanezi înfometați. Plus ultimele experiențe din Cuba, hai, luați de citiți, ca să plec și eu acasă 😉

Casa Becali, fostă Groza, fostă Auschnit, fostă Manu

Palatul lui Becali din București

“Intrați, bey, fotografiați ce vreți voi, vizitați tot, mi se rupe! O să văd eu ce-o să scrieți după aia, dacă sunteți cu sufletul curat… Intrați, faceți ce vreți, numa’ să nu furați!”. Așa ne-a primit Gigi Becali în curtea casei sale din Aleea Alexandru nr.1

Jadranska magistrala

drum4

Este motivul care ar trebui să vă ducă în Croația, drumul cel mai frumos spre o destinație care nu face decât să confirme preludiul ăsta auto, suspendat între munte și mare.