F usei azi prin oraș cu trebi, precum alte câteva catralioane de șoferi care s-au înghesuit pe șoselele Capitalei de zici că voiau să le calce pentru ultima dată înainte de a pleca într-o lungă călătorie pe Lună. Ei bine, eu nu pe Lună vreau să ajung zilele astea, ci până acilea în Grecia, colț cu Bulgaria. Așa că iar am ajuns la Diverta, unde iar n-am găsit hărțile care-mi trebuiau. Și nici hărți pentru Serbia nu băgaseră, măcar nu m-am ofticat postum. Dar e clar că nu există decât două posibilități: ori ăștia care fac hărți nu se gândesc că românii ar putea pleca din țară pe jos sau pe roți, ci numai în zbor, ori se cumpără hărțile țărilor învecinate cu România mai ceva ca tigăile la care face Bahmuțeanca reclamă.
Deoarece, stimați cartografi, fetelor, cum e posibil să găsești hărți cu Djibouti, Ethiopia sau Eritrea, cu tot felul de orașe din Europa sau din Australia și Canada (hărți pe care pun pariu că dacă ajungi în orașele alea le poți lua gratis de la birourile de informații locale), dar să nu poți cumpăra o nenorocită de hartă a Bulgariei? Hai că Grecia e grea, are multe insulițe, complicat, băi dar Bulgaria, e doar o ciosvârtă de țară, pusă samavolnic de-a curmezișul între România și Ouzo.
Zic samavolnic pentru că nu a trecut zi de când am decis să o duc pe mama în Grecia, fără să mă avertizeze cineva că ai grijă că:
– în Bulgaria sunt falși polițiști, să nu oprești – și dacă nimeresc din ăia reali și nu opresc, ce pățesc? nimeni nu știe;
– în Bulgaria nu merge GPS-ul, deci ai grijă să nu te rătăcești – păi de aia voiam hartă, păi nu?
– nici hărțile nu sunt chiar actualizate – ai dracu bulgari!
– drumuri proaste, proaste, se circulă încet și prost, prost, deci faci mult, mult, înarmează-te cu răbdare, răbdare…
În fine, după ce mi-am printat până la urmă traseul luat de pe Michelin, am reușit să găsesc și două hărți – Bulgaria și Grecia – toocmai în fundul Oborului, într-o librărie care nu mă așteptam să existe acolo. Și au fost scumpe rău – 18 și 20 de lei – zici că au fost desenate manual și conțin câte un diamant în fiecare oraș mare. Acuma o să vedem cât de mult mă vor și ajuta, dat fiind că GPS oricum nu am, iar copilotul-mamă cred că n-a citit o hartă în viața ei, dar mizez pe faptul că măcar îi va înduioșa pe milițienii ăia falși cu brâul ei de lână. Pe sistem „și al cui ești, maică, din Plovdiv, că am și io un neam p-acolo”.. 😉
Astea-s legende urbane… se circulă bine în Bulgaria, au șolele parcă mai bune ca ale noastre dar sigut cu mai puține sate pe drum și mai puțin trafic. Sunt indicatoate, care odată ce deslușești codul pot fi folositoare. N-ammai auzit de mult timp de polițiști falși, iar dacă te prinde radarul e indicat să ai 5 euro la tine (ți se va cere în română, sunt amabili :D). Schimbă să ai mărunți în caz de ceva, că altfel dai bani mari, ăia nu cred în plata amenzilor la CEC. Merge și GPS-ul, dar evident trebuie să ai harta Bulgariei sau a Europei, identic și pentru Grecia. Iar harta pe care ai cumpărat-o sper să fie în chirilică, altfel indicațiile de pe hartă nu vor semăna cu cele de pe indicatoare. Bulgarii sunt amabili dacă-i întrebi ceva, îți răspund foarte detaliat, dar în bulgărește. Rar știu engleză.
Cam atât 😀
Cam asa ni se spunea noua in 2008, cand trebuia sa tranzitam Bosnia spre Croatia. Ca e nasol, ca dam de incurcaturi etc. Si am mers bine merci.
Mai, in caz ca te ratacesti si trebuie sa te imprietenesti cu bastinasii si sa vorbiti prin semne, nu uita ca bulgarii cind dau din cap sus-jos inseamna NU si stinga-dreapta inseamna DA. La greci, NE inseamna DA si OHI inseamna NU.
Sa nu zici ca nu te-am avertizat
Ghini! 🙂
Cel care ti-a spus povestile cu GPS-ul si drumurile bulgaresti sigur a folosit o harta a Etiopiei (nu pun si „h”-ul de-al naibii!). Nu o sa iti vina sa crezi citi de-astia sint. Cu politistii nu stiu cum e, eu n-am nimerit cind a fost carnavalul.
Eu cred că lumea în general se plânge prea mult, dar sunt datoare să iau în calcul orice avertisment înainte de plecare 🙂
Îs de părere se te uiți într-o benzinărie de pe la Ruse dacă harta cumpărată de tine are vreo legătură cu ce-i acum pe acolo. Găsești în benzinării hărțile oarecum valabile.
O să mă uit când mă opresc la aia pentru vignetă. Dar apropos, la întors n-o mai iau pe la Sofia, cum ai zis tu, că cică e mai scurt pe de-a dreptul.
in Bulgaria nu merge GPS-ul care vine oricum de la satelit. bulgarii au montat o cupola din foita de aluminiu (cu gaurele sa treaca lumina) desupra tarii care ecraneaza semnalul GPS. pai ce, fac americanii aia ce vor la ei in tara… !?
niște găurele cât să încapă vrejul de castravete, desigur
Dupa ce te intorci din vacanta ai sa te amuzi si tu de informatiile panicoase asa cum o fac eu acum.
E foarte probabil sa te ratacesti un pic, dar o sa ajungi sigur unde trebuie. Nimeni nu a ramas ratacit pe vecie in jungla bulgara. Vorbesc din propriile experiente. 🙂
Daca mama pe langa brau de lana mai are si un mic vocabular in rusa, o sa aibe succes maxim.
Drum bun si energie multa pentru explorarea insulei.
Ehei, nu mai știe ea rusește de atâta vreme.
In Bulgaria nu merge GPS-ul. Am incercat io odata sa aburesc unul si sa-l duc acolo. Si cand sa trec podu’ prieteniei s-a dat al dracu’ GPS jos din masina si-a zis ca decat in Bulgaria, mai bine se duce la ma-sa.
In Bulgaria toti politistii sunt falsi, asta stie tot prostu’. Ce este cu adevarat interesant este ca si politistii reali, dupa program schimba uniforma cu una falsa si se-aseaza pe marginea drumului poate, poate pica vreo masina cu numar de Romania ca sa-i fraiereasca pe mamaligar.
Pana acum nu s-a vazut vreodata suflet de om, pe marginea drumului care sa nu fie imbracat in uniforma de politist. Sectele deviante bulgaresti cred totusi ca asa ceva exista si este semn clar ca vine sfarsitul lumii ( dupa calendarul gregorian, bineinteles).
In Bulgaria drumurile sunt proaste. Mare adevar! Ce nu se stie insa este ca combinatia drumuri proaste + inteligenta nativa bulgareasca a dezvoltat un sistem de-a merge paralel cu drumul, pe camp, unde carosabilul este mult mai bun. Acum tu, roman, mamaligar prost care nu poate deslusi tainele sistemului dat din tata-n fiu odata cu prima cinzeaca de rachie la opshpe ani, trebuie doar sa prinzi o masina cu numar de Bulgaria, un aborigen neaos si sa te iei dupa el. Ca sa fii sigur ca soferul e bulgar real si nu vreo facatura chinezeasca, cel mai bine e sa te tii aproape de fundul lui si sa bagi faza lunga. Daca scoate capul pe geam si iti da binete in chirilica sigur e bulgar. Daca nu, e bine sa-l lasi in pace ca sigur e chinez si daca-l urmezi ajungi in china. In cazul asta e bine sa gasesti alt „bulgar” sa-l testezi. Vorba cantecului (lui Fuego?): Rinse and repeat, maicuta!
Bine că ești tu deștept, mămăligarule 😉
Eu cand am fost in Grecia, Salonic, m-am dus si m-am intors prin Sofia, care e cam la jumatate distanta, deci ti-l recomand in cunostinta de cauza. Sofia a fost un popas binevenit pt masa de pranz :). Cat despre drumuri, confirm ca sunt bune si cu semne bilingve, deci e cam greu sa te ratacesti. Restul „recomandarilor” sunt mituri.
Mulțumesc, aud că nu trebuie să intru prin oraș, ci să folosesc centura, că altfel nu mai ies din el, ca din pădurea blestemată 🙂
Bre, lasa Sofia, o sa pierzi multa vreme acolo. Pana la intrarea in Sofia, o sa ai un panou pe dreapta cu semn spre „Kulata”. Faci prima dreapta si aia e centrua Sofiei. Ai harta aici: http://goo.gl/maps/Zky9c
Kulata e localitatea unde e vama cu Grecia. Alimenteaza doar la OMV sau Lukoil. Iti recomand sa ai banii de benzina pe card. Nu conteaza daca sunt lei sau euro. Bulgaria o sa o faci cam in 10-11 ore. Cel mai bun timp al meu a fost 8 ore, cu tot cu pauze dar i-am dat talpa.
P-acolo o iau, mai ales că am căpătat adineauri un GPS 🙂 Mersi de sfat.
Degeaba, nu merge în Bulgaria.