In love și în bani

Mașina mi-am luat-o după formă și culoare, și după aproape cinci ani o iubesc ca în prima zi. Acum ajutați-mă voi să îmi iau și un eReader după caracteristici. Aștept sugestii de la cine are și îl folosește, nu din auzite.

A veam programare azi la service ca să schimb plăcuțele de frână. Nu le-am schimbat niciodată în aproape cinci ani de când am mașina, și 45.000 de km, așa că scârțâitul de după iarna asta de la semafor mi-a zis că gata, și-au trăit traiul plăcuțele astea. Mi-a zis o prietenă că ea le-a schimbat de două ori în șapte ani, deci toate datele problemei spuneau că va trebui să fac azi această cheltuială de 400 de lei, mai ales că de Paște plecăm în Grecia, cum v-am spus, deci drumul lung cere frâne bune.

Ei, știți senzația aia când v-ați obișnuit deja cu gândul că veți cheltui niște bani, și vă spune tipul de la service că nu e nevoie, plăcuțele sunt încă bune – „le-ați mai schimbat undeva în altă parte? că la noi în sistem zice că nu le-ați schimbat niciodată” –  e ca și când îți zice că pari mai tânără cu zece ani. Plus că ai impresia că ai găsit pe stradă banii ăia pe care aveai de gând să-i cheltui 🙂

Așadar, pe drum spre casă am cântat:

Și chiar sunt in love with my car, pentru că mi-am dat seama că am nimerit o mașină bună, care nu mi-a făcut probleme cum am auzit că s-au plâns alții de modele diferite ale aceleiași mărci. Micra mea s-a comportat exemplar, nu i-am schimbat decât uleiul, filtrele și ștergătoarele. Plus bateria astă toamnă. În rest continuă să fie mașina visurilor mele și merită să fie lăudată și iubită. S-o plimbe mama pe ea de dodoloață roșioară! 🙂

Și pentru că azi am senzația că am câștigat 400 de lei – pe care nu i-am mai cheltuit pe plăcuțe – vă cer un sfat pentru că deja știu ce voi face cu ei. Mai pun ceva și cumpăr un eReader. Dar pentru că deja de câteva zile oscilez între părerile cunoscuților despre ce marcă să aleg, și sunt incapabilă să mă decid chiar dacă am văzut nenumărate comparații pe Internet, vă întreb și pe voi: Kindle, Nook, Kobo? Vreau să-mi spuneți de care și de ce?, ca la o femeie care și-a ales mașina după formă și culoare, și iată, după aproape cinci ani e încă îndrăgostită de ea 🙂

Deci nu vreau link-uri cu pledoarii pro/contra că am vizionat destule, vreau concret care marcă, ce model, și pe ce considerente considerați voi că e mai bun.

Etichete: , , , , , ,

52 comentarii la “In love și în bani” Subscribe

  1. Andreea 08/04/2013 at 20:55 #

    Eu am SONY reader.
    L-am ales pentru ca citeste si documente PDF si Word, se misca frumos (nu arata ecranul ca si cum ar fi stricat asa cum se intampla cu alea Kobo), poti sa creezi documente, poti sa scrii notite cu pixul si arata foaarte dragut.
    Il gasesti Gri, Negru si Roz 🙂

  2. Zgriptorul 09/04/2013 at 15:20 #

    Si eu pledez tot pentru Sony; e unul din cele mai versatile reader-e de pe piata in acest moment.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Biblioteca națională s-a deschis, dar nu funcționează

Biblioteca Națională Samsung

Biblioteca te păcălește că-ți face legitimație online, dar nu ți-o face decât la sediu, îți zice pe site că are anumite cărți, dar în depozit ele nu există, și nu împrumută cărți acasă. Niciodată. Avem un sediu ultracentral și modern de 100 de milioane de euro, doar ca suport pentru o reclamă Samsung deocamdată.

Cu prejudecățile la Roma

Vaticanul după ploaie

Cum am cheltuit pensia pe o lună a mamei la o masă de fițe la Pierluigi în Roma

Visiting Transilvania: “Traditional roma people on the left!”

Port traditional la un copil care cersea in Sighisoara

Turul bisericilor fortificate săseşti din Transilvania a fost, pentru cei şase ziarişti, o ocazie să cunoască România reală, cu drumuri proaste, cu monumente dărăpănate, cu prea mulţi “roma people” în locuri în care li se spunea că au trăit “the saxons”, dar şi cu oameni ospitalieri şi calzi, cu mâncare multă şi gustoasă, şi cu peisaje fabuloase.

Regrete eterne fără semnul exclamării

Discuție despre pronumele de politețe pe marginea unei jerbe mortuare în Piața de flori George Coșbuc: se zice „nu vă vom uita niciodată” sau „nu te vom uita, fată?” 😉

Viceroy vrea să-și ia permisul, Bianca – doar să se mărite

IMG_2114

Pentru că statusul social adevărat stă în Dacia papuc, cu care se poate căra „marfa”, și în numărul de puradei agățați de fusta nevestei. Restul e deșertăciune.

Autorizația de construcție – când primăria e mai parolistă decât arhitectul (II)

unelte

În țara lui „așa se face”: dom profesor îți face o onoare cu forța, iar producătorul îți zice, voalat, că proiectantul tău e praf; Și se întâmplă că ne dispare din proiect și al treilea structurist