N oi ăștia crescuți în el îi spunem IOR, pentru că pe vremea când lângă el funcționa Intreprinderea Optică Română acolo lucrau probabil mulți dintre părinții noștri. Și mama. Până la pensie. După ce a fost reabilitat de fostul primar Liviu Negoiță i-au dat numele de Alexandru Ioan Cuza. Foarte bine, tot drag ne e. Parcul ăsta reprezintă jumătate din viața mea. Am crescut în el, m-am scăldat în lacul lui, deși era și atunci ca și acum interzis, m-am dat pe gheața lui iarna, deși mama îmi interzicea categoric, pe el am învățat să vâslesc. L-am traversat în drum spre Liceul 26 (acum îi zice Dante), patru ani de zile, vara, iarna, atunci când n-aveam chef să mă înghesui în autobuz trei stații. Dimineața la 8, când îmi ațineau calea de sub pod exhibiționiști, ca să-mi arate goliciunea lor de sub parpalace, sau seara când mă uitam cu jind la cuplurile care se sărutau pe bănci. Mi-a fost loc de chiul, atunci când plecam din orele plicticoase și loc de urmărit pe băiatul pentru care făcusem o pasiune (da, tot în liceu), și care-și ducea acolo cuceririle.
Mai târziu mi-am dat și eu întâlniri în Parcul IOR (nu, primul sărut nu a fost acolo, dar altele… ;), i-am dat roată lacului de sute, poate de mii de ori, am alergat în jurul lui, ca să înțeleg ce simte un maratonist, atunci când am documentat portretul lui Ilie Roșu pentru Esquire, m-am dat cu rolele în ultimele veri pe aleile lui, am stat pe iarba lui, am urmărit amuzată broaștele țestoase care s-au înmulțit în lac și rațele sălbatice care și-au făcut cuib pe insula inaccesibilă, am scos-o pe mama la soare în el, și vreau să mai fac mulți ani asta.
După ce mi-a fost alături 40 de ani a venit și rândul meu să-i fiu alături. O parte din parc a fost revendicată, demult. Prin anii 90 niște șmecheri au pus ochii pe el pentru niște blocuri. Am scris atunci despre asta, dar am pierdut din vedere cu timpul, tocmai pentru că până acum n-au avut încă tupeul să construiască ceva pe porțiunea aceea, cuprinsă între Potcoava și Titan. Acum ne atrage atenția actualul primar Robert Negoiță că bucata aia nu mai e a noastră. A pus niște panouri pe care scrie, ostentativ, că Adriean Videanu l-a retrocedat în 2005. De parcă la el dacă vine acum cineva cu o hotărâre judecătorească de punere în posesie n-ar trebui să facă la fel. Dar, ca să-i dăm ocazia să facă altfel, o să semnăm toți cei care iubim parcul ăsta o scrisoare. Să vedem, se poate bate alături de noi ca să reîntregească parcul? Dacă la Bordei s-a putut, sigur se va putea și aici. Până la urmă în cazul ăsta nu mai e vorba despre o reparație morală față de „foștii proprietari”, ci de protejarea unei arii verzi, între atâtea betoane cu care s-a pricopsit orașul ăsta.
Mâine, sâmbătă, 13 aprilie, la ora 12.00, pe platoul din fața bisericii de lemn de la Titan ne întâlnim noi cei cărora ne pasă de parcul ăsta și vrem să cerem păstrarea lui, neatins. Vom semna o scrisoare deschisă, pe care o puteți citi mai jos. Dacă sunteți din sectorul 3, veniți acolo!
***
Scrisoare deschisă pentru protejarea Parcului Alexandru Ioan Cuza (I.O.R.) din Sectorul 3 – București
Către: Primăria Generală a Municipiului București – Primar Sorin OPRESCU
Către: Primăria Sectorului 3 – Primar Robert NEGOITĂ
Către: Ministerul Mediului, Doamna Ministru Rovana PLUMB
Către: Doamna Maria COCORU
Ținând seama că:
Parcul Alexandru Ioan Cuza (fost I.O.R.) din Capitală este situat în una din cele mai dense zone din Capitală, în jurul parcului locuind aproximativ 300.000 de persoane pentru care parcul este singura oază de verdeață;
Parcul polarizează un mare număr de familii cu copii, bicicliști, tineri ce practică diferite sporturi;
În prezent Bucureștiul ocupă al doilea loc pe lista celor mai poluate capitale din Uniunea Europeană;
Cartierul Titan înregistrează periodic o calitate scăzută a aerului și niveluri ridicate de pulberi în suspensie;
Solicităm:
Păstrarea spațiului verde existent, curățarea și amenajarea spațiului de 12 Ha printr-o înțelegere amiabilă cu proprietarul.
Găsirea soluției în vederea recuperării legale a zonei retrocedate. Un model poate fi precedentul Parcului Bordei, unde Primăria a negociat și răscumpărat terenul aferent parcului; Schimb de terenuri cu proprietarul sau orice variantă posibilă astfel încât de cele 12 Ha de spațiu verde din IOR să beneficieze cetățenii.
Comunitatea locală spune un NU categoric oricărei construcții pe cele 12 Ha, orice demers în acest sens va fi boicotat.
Reintroducerea în circuitul public al parcului a suprafeței de aproximativ 5000 mp cu iarba si copaci ce a fost scoasa din Parcul A.I. Cuza (IOR) – Teren amplasat lângă serele ADP.
***
Despre comunitatea de initiativă civică Prietenii Parcului IOR: Suntem un grup de tineri și familii ce trăim în jurul Parcului IOR. Ne-am simțit de atâtea ori bine pe aleile sale și vrem să ne implicăm activ în protejarea acestui spațiu și în apărarea drepturilor comunității locale.
Cine are cont pe Facebook poate să țină legătura cu grupul aici.
Initiativa foarte, foarte buna. Activism apreciat 100%. Semnat.
P.S. Dollo = ok. Impetuozitate usor mai domolita decit cea de la tastatura.
N-am prea înțeles asta cu impetuozitatea, dar uite că am putut fi și de acord într-o privință 🙂
adica, in REALITATE pari mai cool decit Dollo de la adapostul tastaturii. pe ideea: nu toti cei „bad at the bone” 🙂 in fata ecranului sint la fel in viata non-virtuala si vice-versa.
asta daca am spotted the right person 🙂
Cred că ai spotted the wrong person, că în realitate sunt muuult mai rea decât la tastatură 🙂
Hmmm….. Te cred, te cred măi bad girl… Raul e poliform si versatil :)))
Nu trebuie sa ne bazam pe promisiunile lui Robert Negoita. El face parada. Casapirea parcului Prisaca Dornei, aflat in vecinatate, este dovada demagogiei sale gaunoase. Este un demn continuator al perfidului Liviu Negoita. Si amandoi l-au avut arhitect sef pe unu – Dumitracu, coautor la extinderea sinistra a betoanelor pe zonele verzi ale sectorului. Eco-Civica(ong-ul pe care il reprezint de 20 de ani, cu ceva realizari in domeniu), va poate da cateva sfaturi.
Niculae Radulescu-Dobrogea(Presedinte E-C)
Se pare ca terenul parcului Prisaca Dornei era teren privat si care a fost retrocedat….
Pe langa regretul distrugerii parcului, ma bucura faptul ca aia de si-au facut casoaie acolo initial s-au bucurat ca vor avea casoaia in parc, deci liniste, aer curat, etc, dar imbecilii au tot construit pana n-a mai ramas nimic din parc !
VENITI SA VEDETI CUM BETONEAZA NEGOITA SPATIUL VERDE LANGA PARCUL AL. IOAN CUZA, PE STRADA RECONSTRUCTIEI. VA ROG SA FACETI UN REPORTAJ….BETONEAZA COPACII, SE VOR USCA…