Ce vrăji a mai făcut mama în bucătărie

Tartă cu spanac, brânză și kaizer. Bonus - s-a făcut socataaa!

N -am asistat la facerea „coroniței cu spanac”, cum i-a zis mama, dar am degustat-o la micul dejun, și pot să vă spun cu certitudine că s-a făcut cam așa:

Aluatul – poate să fie o cocă simplă făcută în casă sau foitaj. A doua variantă e mai gustoasă, pentru că prima iese cam „pâinoasă”.

Compoziția se face din 250 de grame de spanac proaspăt, o ceapă, alte patru fire de ceapă verde și unul-două de usturoi, cam 100 de grame de brânză și cam tot atâta de kaizer, un ou și mirodenii.

Spanacul, ceapa, usturoiul și kaizerul se taie, se călesc, iar după ce se răcesc un pic adăugați brânza și oul bătut.

Montarea se face într-o cratiță rotundă și încăpătoare și pare a fi piesa de rezistență. Mai exact trebuie ca foaia să fie rotundă, să acopere tot fundul cratiței. Umplutura se pune doar pe margini, de jur împrejur ca un colac, lăsând mijlocul cratiței liber. Foaia din această porțiune de mijloc se taie ca o pizza, astfel încât să vă iasă opt felii pe care să le răsfrângeți din mijloc spre margine, peste compoziție, lipind vârfurile de marginile aluatului.

Ungeți colacul rezultat cu un alt ou bătut și băgați la cuptor. În final trebuie să vă iasă o coroniță precum cea din imagine, cu centrul liber, unde puteți așeza diverse alte chestii pentru mic dejun: ridichi, castraveți, ceapă verde, brânză, cârnăciori, măsline. Sau un pahar cu pălincă;)

Noi am băut câte unul de socată, pentru că în sfârșit s-a făcut tocmai bună, înțepătoare. Poftă bună!

Tags: , , , , ,

One Response to “Ce vrăji a mai făcut mama în bucătărie” Subscribe

  1. ady 25/05/2013 at 18:40 #

    poti sa incerci si un aluat adevarat de tarta. faina, unt, ou si un strop de apa, eventual o lingura de zahar pt tartele dulci. singura problema e ca trebuie sa-l lasi un pic (macar o juma’ de ora la frigider).
    recunosc ca eu, pentru tartele sarate (spanac, ciuperci, carne) trisez un pic, in sensul ca pun ceva mai putin unt, dar pun vreo 2-3-4 linguri de iaurt/sana/lapte batut si nu mai pun apa.
    desi, daca stau foarte bine sa ma gandesc, pt coronita parca n-ar merge aluatul de tarta. e destul de sfaramicios. dar pt o tarta-tarta, nu mai cumpar foietaj de multa vreme.

Leave a Reply

Oldies but goldies

Zen and the Art of Marcela Maintenance*

marcela

Calitatea service-urilor din București: prețuri europene, servicii făcute românește, pentru că „așa facem noi și n-am avut niciodată probleme”. Avatarurile unui șofer care se încăpățânează să citească manualul mașinii.

(II) Prostituatele, distracție și sursă de venit pentru polițiști

politie-prostituate

Partea a doua din interviul cu „Profesoara”, una dintre cele mai vechi prostituate din București. După anii de glorie din comunism și zorii revoluției capitaliste, vin anii de hărțuire democratică din partea poliției și jandarmeriei

Ziua presei: Cum pui pe butuci o publicație

free press

Îi interzici secțiunea cea mai profitabilă, sub pretextul săvârșirii unei infracțiuni, apoi tărăgănezi ancheta penală și procesul până când concurența îi ia locul. La final nici nu mai contează verdictul judecătorului. Se întâmplă în România.

Pedeapsa norvegiană, cum s-a ajuns la ajutor și n-au rămas la răzbunare

opera2

Zicătoare norvegiană: cu ce fel de fost deținut ai vrea să te întâlnești seara, pe o alee pustie? Aplicată în România, zicătoarea ar suna așa: cu ce fel de ziarist sau politician ai vrea să ai de-a face într-o campanie electorală?

Cum le iertăm greşiţilor noştri

Roland Jahn, intre dosarele Stasi

Şeful arhivelor Stasi din Berlin a aflat, când şi-a văzut dosarul, că avocatul care-l apăra era informatorul securităţii. Acum le predă lecţii de organizare şi de iertare trimişilor din ţările arabe care s-au trezit că au eliberat arhivele şi nu ştiu cum să le mânuiască

„Căpșunarii” care construiesc metroul din Drumul Taberei

Faur, Gheorghe și Vișovan în fața scutului cu care vor săpa tunelul de metrou

Au plecat de 10-20 de ani din țară, s-au specializat în săpat tuneluri în Spania sau Italia, și acum vin ca specialiști „străini”. Vestea proastă e că vor să plece înapoi. Sunt dezamăgiți că România nu a ajuns Europa din urmă cât timp ei au fost plecați.