În Oborul Salonicului

Creștinul ortodox adevărat după calitatea mielului de Paște se cunoaște. La Salonic, ca în Piața Obor de la București. Prețuri și strigături.

macelar2ofertaCând te duci cu pensionarul român la Salonic nu te repezi să vezi White tower sau să vizitezi muzeul de istorie, nu te oprești nici să bei o cafea pe cheiul ăla care seamănă cu Nisa, pe unde ajungi din Piața lui Aristotel. Nu te repezi nici măcar în prima biserică bizantină Sfântul Gheorghe, zisă și „Rotunda”, deși e vinerea mare și „azi se trece pe sub masă, mamă, e bine să trecem și noi ca să ne ajute Dumnezeu”. Nu, prima noastră oprire, extaziată, după ce am reușit să găsim un loc de parcare, a fost în piața de carne și pește, un soi de Obor al nostru, dar cu mai multe strigături.

baiat-macelarStrigau măcelarii ăia care vindeau miei și iepuri, de ziceai că sunt jefuiți ei, nu clienții, cu prețurile alea piperate. În caz că vă întrebați, mielul costă în Oborul din Thessaloniki taman ca și în Oborul bucureștean (5-6 euro kilu), doar că grecii sunt mai drăguți când îl marketează. De exemplu nimeni nu s-a uitat urât la mine pentru că făceam poze, deși mă așteptam să mă amenințe cu satârul vreunul că-i pozez marfa însângerată, expusă impudic aproape în stradă, Nu tu vitrină frigorifică, nu măsuri de protecție sanitară, totul e la vedere acolo, ca să poată pune clientul deștul fix pe ce alege să ducă acasă. Nu-i vorbă că nici clienții nu se îmbulzeau. Ori se aprovizionaseră deja, ori li se părea scump și lor, ca și mamei, care nu mai înceta să se minuneze și să convertească „leii ăștia ai lor” în leii noștri.

macelarAparatul foto și probabil rezonanța limbii române i-au făcut pe unii să ne întrebe dacă suntem rusoaice, și chiar să ne invite să pozăm și taraba lor. Un măcelar care tocmai îi porționa o jumătate de miel unui client mi-a arătat și marfa, asigurându-mă că e „a I-a”, iar clientul a zis și el ceva ce bănuiesc că însemna că așa se mănâncă la ei de Paște. Le-am zis și eu în engleză că și la noi la fel, că suntem tot ortodocși, de. Cum și la voi în România acum e Paște? Da. E, atunci Χριστός Ανέστη zice el. Happy Easter zic și eu, ca între noi, ortodocșii, și trecem mai departe.

melciDe la miei și iepuri beliți am trecut printr-un filtru de legume fructe direct în tarabele cu pește, caracatițe, melci și scoici. Aici la fel, totul la vedere, vânzători bucuroși de turiști cu aparatul pe gât, ce mai, Happy Easter, cum spuneam. Ceea ce vă doresc și vouă, chiar dacă n-ați trecut pe sub masă. Adevărul e că nici grecii nu trec, ci doar  pupă icoanele și se închină la un soi de catafalc cu flori al lui Iisus, iar după asta primesc niște petale de flori de pe el, cu care nu știu ce se face, că am primit și eu o mână. Mama a fost și ea mirată, dar și ușurată un pic, că nimeni nu trece pe sub masă aici, apoi s-a mai gândit ea și a zis că cine știe dacă Dumnezeu îți iartă păcatele numai dacă faci un anume ritual…

pesteOricum, trebuie să fi fost și niscai ajutor divin la mijloc, că prea ne-au mers toate șnur de la București până aici: în 11 ore fix am ajuns în Salonic, a doua zi l-am vizitat și spre amiază am plecat spre Kavala, unde am prins la mustață ultimul feribot spre Thasos, de unde vă trimit aceste rânduri.

Zilele astea. cât mai stați pe acasă și ciocniți una-alta, vă mai pun niște poze din mijlocul câmpului de măslini, unde stăm, și de la marea asta soră cu muntele, pe care mama a văzut-o doar în filme până acum. Sunt peisaje frumoase pe aici, vremea e bună, și ce urmează nu se anunță rău deloc.

Etichete: , , , , , , , , , , ,

7 comentarii la “În Oborul Salonicului” Subscribe

  1. diana 04/05/2013 at 07:39 #

    sarbatori fericite !

  2. Gogu 04/05/2013 at 08:25 #

    Greek – Χριστός ἀνέστη! Ἀληθῶς ανέστη! (Khristós Anésti! Alithós Anésti!)

    Traiasca wikipedia: http://en.wikipedia.org/wiki/Paschal_greeting

  3. spufi 04/05/2013 at 09:30 #

    pozele astea cu tematica pascala spun despre ortodocsi mai mult decat o mie de cuvinte…

  4. Elena 04/05/2013 at 18:18 #

    Noi i-am tradat pe greci de data asta – am luat miel de la chinezi. 🙂 Tot de Noua Zeelanda aveau si unii si altii. Vacanta placuta.

  5. ady 05/05/2013 at 23:04 #

    Adevat a inviat!
    vacantia placuta si tie si mamei tale!

    ps. cand am fost intr-o excursie in salonic, intr-un conced in paralia, tot in piata am petrecut cel mai mult timp. am venit cu o gramada de bunatati. ca de, nu doar pensionaru’ roman aterizeaza in oboru’ din salonic. 🙂

  6. marius 05/05/2013 at 23:33 #

    Vad ca daca contribuabilul german nu mai vine asa de mult prin Grecia, le dau romanii o mana de ajutor.

    Nici aici in Spania emigrantul roman nu il gasesti la muzeu chiar daca l-ar avea la 500m de locuinta lui, nu pt. ca nu-i place dar motiveaza ca „este ocupat”.

  7. Xanaxdoo 06/05/2013 at 19:32 #

    Ioi, ca imi vine sa ma fac vegetariana cind vad pozele tale…Distractie faina intre maslini

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

(II) Prostituatele, distracție și sursă de venit pentru polițiști

politie-prostituate

Partea a doua din interviul cu „Profesoara”, una dintre cele mai vechi prostituate din București. După anii de glorie din comunism și zorii revoluției capitaliste, vin anii de hărțuire democratică din partea poliției și jandarmeriei

Restul de 60% e tăcere

deget

Portret colectiv al celor 60% absenți de la vot: Vine inspecția sanitară și o întreabă pe asistentă dacă anumite aparate de pe care trebuie să ia probe sunt dezinfectate. Asistenta zice că nu, că nu a avut timp. Inspectorul pune mâna pe soluție, dezinfectează aparatul, ia proba și pleacă mulțumit

O zi la probațiune

alb-negru

Ce face un VIP condamnat cu suspendare, când ajunge în biroul consilierului de probațiune, unde trebuie să-și demonstreze îndreptarea: răspunde la telefon cu „dragă, sunt în oraș, la un interviu, vorbim mai târziu” 😉

Generaţia „Silicon Valley” de România, după 50 de ani

Politehnica Bucuresti, Falcultatea de Electronica si Telecomunicatii - Generatia 1960 - numai vise

Au absolvit în 1960 Politehnica. Erau 150. Mai târziu unii au emigrat și au ridicat cu creierele lor celebra Silicon Valley din California. Cei care au avut cu adevărat vână de aventurieri au rămas aici, în România. Acum mai sunt vreo 50.

Construcția unei case în România, când nu ai bani, dar ai pretenții (I)

trasare

Arhitectul și proiectul – România geme de Gaudi nedescoperiți; 12 arhitecți în doi ani și al 13-lea care ne-a pus capac; Care e treaba cu proiectul casei – diferența dintre DTAC și PTh

Ziua presei: Cum pui pe butuci o publicație

free press

Îi interzici secțiunea cea mai profitabilă, sub pretextul săvârșirii unei infracțiuni, apoi tărăgănezi ancheta penală și procesul până când concurența îi ia locul. La final nici nu mai contează verdictul judecătorului. Se întâmplă în România.