Când te duci cu pensionarul român la Salonic nu te repezi să vezi White tower sau să vizitezi muzeul de istorie, nu te oprești nici să bei o cafea pe cheiul ăla care seamănă cu Nisa, pe unde ajungi din Piața lui Aristotel. Nu te repezi nici măcar în prima biserică bizantină Sfântul Gheorghe, zisă și „Rotunda”, deși e vinerea mare și „azi se trece pe sub masă, mamă, e bine să trecem și noi ca să ne ajute Dumnezeu”. Nu, prima noastră oprire, extaziată, după ce am reușit să găsim un loc de parcare, a fost în piața de carne și pește, un soi de Obor al nostru, dar cu mai multe strigături.
Strigau măcelarii ăia care vindeau miei și iepuri, de ziceai că sunt jefuiți ei, nu clienții, cu prețurile alea piperate. În caz că vă întrebați, mielul costă în Oborul din Thessaloniki taman ca și în Oborul bucureștean (5-6 euro kilu), doar că grecii sunt mai drăguți când îl marketează. De exemplu nimeni nu s-a uitat urât la mine pentru că făceam poze, deși mă așteptam să mă amenințe cu satârul vreunul că-i pozez marfa însângerată, expusă impudic aproape în stradă, Nu tu vitrină frigorifică, nu măsuri de protecție sanitară, totul e la vedere acolo, ca să poată pune clientul deștul fix pe ce alege să ducă acasă. Nu-i vorbă că nici clienții nu se îmbulzeau. Ori se aprovizionaseră deja, ori li se părea scump și lor, ca și mamei, care nu mai înceta să se minuneze și să convertească „leii ăștia ai lor” în leii noștri.
Aparatul foto și probabil rezonanța limbii române i-au făcut pe unii să ne întrebe dacă suntem rusoaice, și chiar să ne invite să pozăm și taraba lor. Un măcelar care tocmai îi porționa o jumătate de miel unui client mi-a arătat și marfa, asigurându-mă că e „a I-a”, iar clientul a zis și el ceva ce bănuiesc că însemna că așa se mănâncă la ei de Paște. Le-am zis și eu în engleză că și la noi la fel, că suntem tot ortodocși, de. Cum și la voi în România acum e Paște? Da. E, atunci Χριστός Ανέστη zice el. Happy Easter zic și eu, ca între noi, ortodocșii, și trecem mai departe.
De la miei și iepuri beliți am trecut printr-un filtru de legume fructe direct în tarabele cu pește, caracatițe, melci și scoici. Aici la fel, totul la vedere, vânzători bucuroși de turiști cu aparatul pe gât, ce mai, Happy Easter, cum spuneam. Ceea ce vă doresc și vouă, chiar dacă n-ați trecut pe sub masă. Adevărul e că nici grecii nu trec, ci doar pupă icoanele și se închină la un soi de catafalc cu flori al lui Iisus, iar după asta primesc niște petale de flori de pe el, cu care nu știu ce se face, că am primit și eu o mână. Mama a fost și ea mirată, dar și ușurată un pic, că nimeni nu trece pe sub masă aici, apoi s-a mai gândit ea și a zis că cine știe dacă Dumnezeu îți iartă păcatele numai dacă faci un anume ritual…
Oricum, trebuie să fi fost și niscai ajutor divin la mijloc, că prea ne-au mers toate șnur de la București până aici: în 11 ore fix am ajuns în Salonic, a doua zi l-am vizitat și spre amiază am plecat spre Kavala, unde am prins la mustață ultimul feribot spre Thasos, de unde vă trimit aceste rânduri.
Zilele astea. cât mai stați pe acasă și ciocniți una-alta, vă mai pun niște poze din mijlocul câmpului de măslini, unde stăm, și de la marea asta soră cu muntele, pe care mama a văzut-o doar în filme până acum. Sunt peisaje frumoase pe aici, vremea e bună, și ce urmează nu se anunță rău deloc.
sarbatori fericite !
Greek – Χριστός ἀνέστη! Ἀληθῶς ανέστη! (Khristós Anésti! Alithós Anésti!)
Traiasca wikipedia: http://en.wikipedia.org/wiki/Paschal_greeting
pozele astea cu tematica pascala spun despre ortodocsi mai mult decat o mie de cuvinte…
Noi i-am tradat pe greci de data asta – am luat miel de la chinezi. 🙂 Tot de Noua Zeelanda aveau si unii si altii. Vacanta placuta.
Adevat a inviat!
vacantia placuta si tie si mamei tale!
ps. cand am fost intr-o excursie in salonic, intr-un conced in paralia, tot in piata am petrecut cel mai mult timp. am venit cu o gramada de bunatati. ca de, nu doar pensionaru’ roman aterizeaza in oboru’ din salonic. 🙂
Vad ca daca contribuabilul german nu mai vine asa de mult prin Grecia, le dau romanii o mana de ajutor.
Nici aici in Spania emigrantul roman nu il gasesti la muzeu chiar daca l-ar avea la 500m de locuinta lui, nu pt. ca nu-i place dar motiveaza ca „este ocupat”.
Ioi, ca imi vine sa ma fac vegetariana cind vad pozele tale…Distractie faina intre maslini