V orbeam de curând cu cineva despre similaritatea mesajelor manipulatoare din propaganda comunistă și aia capitalistă. Îi povesteam că m-a izbit chestia asta văzând recent la TV un soi de documentar despre o americancă care se măritase cu un arab și după ce a ajuns în țara ăluia și-a dat seama că e un terorist nenorocit care a folosit-o ca să-și înarmeze poporul în lupta împotriva măreței națiuni americane. Și cum o priveam pe tipa asta povestind cu lacrimi în ochi ce mult regretă ea că și-a trădat patria, și ce bucuroasă e că a ajuns teafără înapoi în țara mumă, mi-am amintit de filmele alea de la TVR de la noi, din anii 70-80 când mai prindeau ăștia câte un amărât care se „întorcea” din neagra străinătate și era forțat să spună poporului ce bine se trăiește în România comunistă comparativ cu decadența capitalistă.
Interlocutorul meu, prea tânăr, nu-și amintea să fi prins astfel de filme la televiziunea publică, așa că mă gândesc că poate nici poza asta publicată de Der Spiegel nu le-o trezi vreo amintire celor care n-au apucat vremurile alea când cozile la carne, brânză, ouă și ce-o mai fi fost erau mutate în spatele blocurilor, ca să nu dea prost de pe geamul mașinii lui Ceaușescu, când trecea prin vizitele sale în cartiere.
Cam așa ceva au făcut irlandezii azi, în anul de grație 2013, dar nu pentru Ceaușescu ci pentru Sumitul G8. Au acoperit vitrinele magazinelor scăpătate din ținutul Fermanagh cu postere care mimează abundența în niște magazine de delicatese. Autoritățile au găsit cu cale să cheltuiască 350.000 de lire sterline ca să „spoiască” astfel niște proprietăți imobiliare pe care puternicii lumii le-ar putea vedea din goana elicopterului, și ar afla, Doamne ferește, că lumea traversează o criză economică.
Mâine poimâine se va afla că bieții puternici ai lumii n-au făcut decât să se sacrifice pentru binele popoarelor, dar de vină pentru criza economică au fost, evident agenturili străine. Și băncile 😉 Oricum, trebuie să-i recunoaștem măcar postum superioritatea lui Ceaușescu. Neavând postere, pe vremea lui se mai aprovizionau magazinele măcar la inaugurare sau la vizitele tovarășului. Dar irlandezii săracii or să cânte și după G8 ca la noi „aseară am văzut brânză la televizor”…
Hai, cu puțin noroc poate se inspiră și Oprescu din chestia asta și comandă niște postere uriașe pe care să le lipească pe clădirile alea cu bulină roșie. În loc de bulină, firește, să arate ca niște zgârie nori poate, că tot ne plac nouă clădirile înalte. Ce, n-o avea el niciun prieten cu firmă de făcut autocolante?!
Oprescu ar putea pune nişte postere cu autostrada suspendată, cu căprioare vesele alergând de la un geam la altul, dar pe noi nu ne mai amăgeşte nimeni cu autocolante 🙂
eu am locuit o vreme la un bloc cu Alimentra la parter. cozile se formau tot in spatele blocului, desi n-ar fi trecut pe acolo nici nepotul lu’ Ceasca, mai ales ca nici nu eram in Bucuresti.
imi aduc aminte cum fiecare cetatean, cand mai avea 1-2 persoane si ajungea la deschizatura din usa metalica, lua pe sus unul dintre copiii care se jucau pe acolo si-l prezenta ca fiind plodul propriu, ca sa primeasca 2 produse in loc de unul. uneori puneau vanzatoarele regula ca se da cate o bucata produs per persoana (de ex. ness Amigo) 🙂
mai erau si glumele îngrozitor de cinice ale unor baieti mai mari, „seralisti”, care se asezau linga cate o usa din spatele Alimentarei si daca erau intrebati spuneau ca asteapta la coada ca au vazut ei ca s-a adus ceva (portocale, ness, unt…etc). apoi plecau de la coada unul cate unul, ba ca sa-si mai ia bani de acasa, ba sa-si aduca sacosa. intre timp coada era de zeci de persoane si se termina cu scandal cu vanzatoarele care „tineau marfa pentru ele” si nu vroiau sa mai vanda.
atunci era umilitor pentru bietii oameni, acum ar fi o scena a-ntâia pentru un film
Ha! Uitasem complet de „şmecheriile” cu plozii. 🙂
Din link văd că e vorba de Irlanda de Nord, parte a UK, celebrul Regat Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, nu de Irlanda.
Nici nu mă mir că irlandezii sunt atât de fanatici în conflictele cu englezii care le-au ocupat o parte de insulă, parte pe care o administrează după modelul comunisto-sovietic: nu contează că afacerile scad, noi ascundem gunoiul sub preş.