Willem Dafoe, în The smile man. Un film scurt care pe mine m-a făcut să râd cu gura până la urechi, deși e o zi de tot rahatul
2 Responses to “Un film scurt și bun pentru o zi lungă și proastă” Subscribe
Leave a Reply
Articles
-
Camping – dar avem suferință și acasă
-
În realitate nu se întâmplă absolut nimica
-
Vii în București și primul care te ia în primire la aeroport…
-
Păcatele ONG-urilor și ale oamenilor de bine din ele (II)
-
La ce sunt bune ONG-urile. Și eventualele lor păcate
-
Un atac de panică
-
Astfel de lucruri mărunte care fac diferența
-
O lume mai bună, according to Dollo
-
Vii în București și primul care te ia în primire la aeroport…
-
Un atac de panică
-
La ce sunt bune ONG-urile. Și eventualele lor păcate
-
În realitate nu se întâmplă absolut nimica
-
Păcatele ONG-urilor și ale oamenilor de bine din ele (II)
-
Camping – dar avem suferință și acasă
-
Valentina: Am auzit expresia. Bine punctat. Concluzia poate...
-
Dollo: Păi ce, nu ai auzit expresia: unul pentru mama, u...
-
-
-
Radu: O intrebare, dupa clasificare ai primit notificare...
-
dojo: FELICITARI! Acu' aflu si eu ca decizia s-a luat s...
-
-
Ce citim luna asta
un film trist si mai lung pentru o zi vesela si scurta: The Hunter (2011) tot cu Willem Dafoe
Am citit un articol pe yahoo și mi-a amintit de filmulețul postat de tine. Nici pe pisica asta n-o ajuta fața, probabil. 😀
http://uk.news.yahoo.com/put-me-down–the-scowling-cat-who-looked-unimpressed-after-being-saved-from-raging-house-fire-125206724.html#SBG9Jb4