Nu există o legătură între creșterea avuției bisericii și calitatea vieții enoriașilor

Interviu cu fondatorul Asociației Secular Umaniste din România, Atila Nyerges, despre religie, credință, știință și imoralitatea legăturii dintre biserică și politicieni, pe la spatele poporului prezumat credincios.

oti2

Atila Nyerges este medic, dar lucrează într-o multinațională farmaceutică. E unul dintre fondatorii Asociației Secular Umaniste din România (ASUR), adică asociația aia care tot face valuri din 2010 încoace pe tema separării statului de biserică, și pe care Patriarhia Română o acuză de atentate la fibra națională și ortodoxă a neamului românesc. În cei aproape trei ani de funcționare, ei au gândit și promovat campaniile „Nu-ți lăsa banii în plata domnului”, „Stop îndoctrinării religioase în școli”, „Aprinde flacăra științei”, au scris tuturor consiliilor județene și primăriilor din marile orașe ale țării, cerându-le să nu mai finanțeze construcția de biserici și au stat pe cât posibil cu ochii și gura pe stat, ca să mai înfrâneze din poftele astea evlavioase ale clerului de a se înfrupta din bugetul public.

Rezultatele nu sunt spectaculoase, după cum nu e nici procentul de atei declarați din populația României, dar ca în orice societate normală e bine că această voce rațională s-a coagulat și se aude tot mai des și la noi. În urmă cu o săptămână la Sibiu a avut loc întâlnirea anuală a raționalilor, și cu ocazia asta am făcut un interviu cu Atila, zis și Oti, despre care-i treaba cu secular-umanismul ăsta de la noi. Eu zic că are câteva puncte de vedere interesante, ia:

De ce ați făcut ASUR, nu vi se pare că vă adresați unui număr prea mic de oameni? Rezultatele recensământului din 2011 arată că vă adresați unui procent infim din populație – 0,2%. Nu cumva e o predicare în pustiu?

Oti: E adevărat că valorile noastre umaniste sunt îmbrățișate doar de o minoritate, dar acțiunile asociației vizează toți cetățenii români indiferent de credințele lor religioase. ASUR promovează știința ca fiind cea mai potrivită unealtă de descriere a realității și separarea cultelor de stat, ca unică formă de organizare a societății care permite libertatea de credință a tuturor cetățenilor români. Astfel, adoptăm o atitudine deschisă dialogului, promovând drepturile individuale ale fiecărui român inclusiv ale acelora care nu sunt de acord cu noi. Poate că la scară națională impactul nostru este neglijabil, dar pentru cei implicați, schimbările mărunte contează. În plus, ne place ceea ce facem.

-Cum vă gândiți că ar putea crește procentul ăsta în populația României? Și în cât timp?

Oti: Cred că te referi la atei, agnostici, în general indivizi pentru care religia nu este o parte importantă în viața lor. În emisfera vestică, numărul acestor oameni ne-religioși este într-o continuă creștere, iar această tendință se va face în curând simțită și la noi. Schimbările însă vor avea loc foarte încet, în decenii, pe măsură ce generațiile mature care sunt mulțumite să gândească CE li se spune vor lăsa locul generațiilor tinere, dornice de a învăța CUM să gândească.

-Vestul Europei a devenit secular, traversând în același timp și o perioadă de dezvoltare economică și socială. Pare o relație cauză-efect. Se poate vorbi și de o inversare a situației în România, o creștere a religiozității ne ține pe loc în dezvoltarea ca societate?

Oti: Nu credința religioasă în sine creează probleme societale, ci aroganța unor fundamentaliști ortodocși care consideră că versiunea lor de creștinism este singura „corectă”.

Vestul a înțeles mai demult că doar respectarea vecinului cu un alt Dumnezeu sau fără vreunul este calea prosperității amândurora. În era internetului, cum poți să te integrezi în economia globală dacă ești convins că cel căruia îi vinzi mașina sau îi cumperi calculatorul este un „rătăcit” care va arde în Iad?

-Judecând după numele tău unii ar fi tentați să creadă că activitatea ASUR, sub conducerea ta, țintește „fibra națională” ortodoxă a neamului românesc, subminează patriotismul. Cum e, care este poziția voastră referitoare la tradiția, istoria și valorile creștine ale țării?

Oti: Pentru mine, etnia nu se definește genetic. Mă simt român, și asta în principal pentru că am frecventat doar școli cu predare în limba română și m-am format ca individ în mediul cultural românesc. Rezonanța etnică a numelui meu nu are legătură nici cu principiile mele și nici cu orientarea asociației.

Respectăm valorile tradiționale, dar doar în măsura în care manifestarea acestora nu încalcă drepturile și libertățile fundamentale ale altor semeni. De exemplu, nu vom înceta să criticăm organizarea predării confesionale cu acord prezumat a religiei ortodoxe în școlile publice pentru că astfel libertatea de credință a celorlalți este afectată. Departe de a fi o critică la adresa religiei ortodoxe în sine, acțiunea noastră vizează îmbunătățirea actului de guvernanță.

-Cum răspunde ASUR la abordarea de tipul: „comuniștii promovau ateismul și erau împotriva bisericii”?

Oti: Această abordare nu vizează în niciun fel asociația. Nu orice critică la adresa bisericii are de-a face cu comunismul. ASUR promovează valorile umaniste, susținând libertatea de credință a tuturor cetățenilor și criticând privilegiile nelegitime ale bisericii majoritare prin care libertatea de credință a celorlalți cetățeni este încălcată.

-În ultima vreme aud adesea oameni care spun că credința e tot ce le-a mai rămas, de aia unii se agață cu disperare de Dumnezeu pentru că văd că din alte părți nu le vine vreun ajutor. În condițiile astea voi veniți și atacați o instituție fundamentală pentru categoria asta de populație – biserica. E ca și când îi iei și paiul înecatului. Ce e umanist în treaba asta?

Oti: ASUR nu atacă instituția bisericii, ci doar finanțarea cultelor din fonduri publice. Noi nu denigrăm credința religioasă ci protestăm împotriva unor privilegii pe care Patriarhia, nu credincioșii ortodocși, le primește de la politicienii români.

Din această perspectivă, metafora ta este foarte elocventă. Paiul valorează pentru un înecat la fel de puțin cât valorează pentru un enoriaș fondurile publice care intră în visteria Patriarhiei. Istoria ultimilor ani ne arată foarte clar că nu există nicio legătură între creșterea avuției Patriarhiei și calitatea vieții enoriașilor ortodocși.

De aceea considerăm că numai prin separarea cultelor de stat se poate asigura un act de guvernare transparent și nediscriminatoriu prin care să crească calitatea vieții tuturor cetățenilor români. Numai atunci înecatul poate spera la un colac de salvare.

-Spuneți adesea că religia ar trebui să fie o chestiune intimă, a individului, să nu implice amestecul statului sau să nu afecteze bugetul public. Însă etimologia cuvântului „biserică” înseamnă chiar adunare, presupune că oamenii se unesc într-o comuniune de credință, deci din start asta devine o chestiune publică, de ce n-ar fi finanțată de la buget de vreme ce vizează 86% din populație? În plus, iată că și ateii se asociază, ca să câștige adepți, și minoritățile sexuale se manifestă în public ca să atragă atenția asupra discriminărilor etc. De ce ar trebui ca numai credința în Dumnezeu să facă un pas în spate, să se ascundă în intimitatea persoanei, iar celelalte manifestări amintite să devină publice?

Oti: Precizam mai devreme că susținem libertatea de credință a fiecărui cetățean, inclusiv respectarea dreptului fiecărui cetățean să-și manifeste public credința religioasă, cu condiția să nu lezeze drepturile și libertățile altora, evident. Bineînțeles că suntem de acord ca oamenii aflați într-o comuniune de credință să-și finanțeze voluntar orice proiect. Pentru exemplificare, finanțarea voluntară a construcției Catedralei Mântuirii Neamului de către enoriași nu va fi întâmpinată de nicio critică din partea ASUR. Cu toții însă știm că astăzi situația este, din păcate, alta.

Banii publici adunați din taxele tuturor contribuabililor sunt cheltuiți de către guvernanți pe astfel de proiecte faraonice pentru care nici măcar enoriașii nu și-au dat acordul. Mandatarea politicianului ca, în virtutea procentului de 86% de români auto-declarați ortodocși, să dispună discreționar, fără consultarea acestora, de banii publici rezultați din taxele plătite de 100% dintre români mi se pare nu doar un act de guvernanță primitiv, ci și profund imoral.

conferinta asur

-Judecând după reacțiile unora dintre liber cugetătorii de pe FB, aș zice că fanatismul nu e un apanaj exclusiv religios. Excese „habotnice” se pot manifesta și în tabăra necredincioșilor. Unii spun chiar că ateismul este o altă formă de religie. Voi ce faceți la întâlnirile anuale ale umaniștilor, ce fel de „slujbe” țineți?

Oti: Spre deosebire de fundamentaliștii de toate coloraturile, noi considerăm că doar indivizii au drepturi, ideile nu! De aceea nu ne sfiim să dezbatem argumentat fiecare idee care ni se pare importantă.

La întâlniriile noastre anuale încercăm să ne ascultăm unii pe ceilalți fără să căutăm unanimitatea de opinii. Coeziunea grupului nostru nu se măsoară prin suma opiniilor noastre comune ci prin împărtășirea respectului pentru drepturile și libertățile celuilalt, inclusiv dreptul de a susține o anumită opinie. Nu este nicio scofală să luptăm pentru drepturile noastre, mi se pare mult mai important să luptăm ca acestea să fie valabile și pentru adversarii ideilor noastre. Nu reușim de fiecare dată dar ne străduim.

-După modelul Remus Cernea, vă gândiți să intrați și voi în politică, sau să transformați ASUR în partid? Până la urmă se pare că din societatea civilă e mai greu să influențezi politicile publice.

Oti: Nu vom intra în politică, dar motivul nu ține de masochism ci de coerență. Pentru a avea legitimitate, acțiunile politicienilor trebuie să se bazeze pe interesele explicit formulate ale electoratului. Având în vedere lipsa de popularitate a valorilor umaniste, ni se pare mult mai etic și moral să le promovăm din cadrul societății civile și nu de pe o poziție de reprezentativitate politică pe care nici n-am avea cum s-o obținem pentru că intenționăm să rămânem fideli principiilor noastre.

– Ce aveți de gând să faceți în perioada următoare, ce proiecte concrete aveți?

Oti: Din toamnă, vom lansa mai multe filmulețe menite să prezinte valorile umaniste, în special pe cele ce țin de respectarea drepturilor și libertăților individuale. Din perspectiva popularizării științei, resursele limitate ne îndeamnă la concentrarea eforturilor către organizarea unui număr mai mic de proiecte pe care însă vrem să le re-edităm an de an, sperăm că de fiecare dată mai bine. Astfel, construind pe succesul din anii precedenți, în noiembrie, în preajma și cu ocazia târgului de carte Gaudeamus, vom distribui gratuit o patra ediție a „Calendarului Științific” într-un tiraj record. „Ziua Astronomiei” și „Darwin Day”, proiecte de popularizare a astronomiei și respectiv biologiei, au ajuns deja la a cincea ediție și organizarea lor este pe cât de dificilă pe atât de frumoasă.

Pentru această toamnă, avem însă un proiect cu totul nou de care deocamdată nu pot vorbi. Are o amploare mare, implică mai mulți parteneri și sponsori și sperăm să-l transformăm și pe acesta într-o tradiție multi-anuală. Revenim cu informații în septembrie.

-Și o ultimă întrebare, celebră dar potrivită în context. Îmi scot ochelarii virtuali și te privesc în ochi, întrebând: crezi în Dumnezeu, domnule Atila?

Oti: Nu în Dumnezeu cred, ci în capacitatea oamenilor de a folosi știința pentru a înțelege realitatea; și mai cred în capacitatea oamenilor de a face bine de dragul semenilor lor, nu de frica unei pedepse divine.

*Fotografii de Daniel Gabriel Secară

Etichete: , , , , , , , , , ,

55 comentarii la “Nu există o legătură între creșterea avuției bisericii și calitatea vieții enoriașilor” Subscribe

  1. Motanul 28/07/2013 at 09:47 #

    In Romania ortodocsii se tem mai mult de semenii lor (popi si alti ortodocsi) decat de Dumnezeu. La fel ca in tarile cu populatie 100% declarat musulmana. Romania e de fapt o tara fundamentalista, in care nu se discuta ci se „executa” traditia ortodoxa.

  2. GherghiIonela 01/11/2013 at 20:14 #

    Si eu sunt ortodoxa, cred in Dumnezeu, insa nu ma regasesc in perceptele bisericii ortodoxe, care nu mai promoveaza invataturile biblice, ci propriile legi, prin care esti mantuit daca le cumperi lumanarile lor, daca platesti taxele lor, daca ii urasti pe cei de alte religii, ca sunt sectanti. Ma enerveaza ca pe langa finantarea din buget, finantarea proprie a ajuns un scop, un tel al preotilor, insa cu toti acesti bani putini dintre preoti se gandesc ca trebuie sa gaseasca solutii sa ajute saracii, ci mai repede pe ei insisi!

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Ce caută englezii în Grecia

karaoke

În timp ce milioane de estici se dau peste cap să emigreze în vest ca să facă bani, englezi, germani sau canadieni vin în Grecia ca să trăiască decent, în căutarea unui stil de viață care nu le mai e accesibil în propriile țări.

De ce nu s-a surpat Bucureștiul când „ne-a făcut Ceaușescu” metroul

metrou5

Pentru că pe vremea aia s-au folosit mulți mineri cu târnăcoape, care au săpat cu grijă tuneluri, pentru că specialiștii de atunci și-au făcut doctoratele pe bune la metrou, nu plagiindu-i pe alții, și chiar și atunci au existat tasări de teren.

Cât ne costă să „stârpim” prostituția și cât am câștiga dacă am legaliza-o

ashley

Statul a cheltuit un milion de lei și doi ani de anchete ca să descopere că prostituția se face și prin mica publicitate. Printre „proxeneți” – o femeie de serviciu care cumpăra prezervative la un salon de masaj, o studentă care-i organiza agenda unei fete, un ziar de mică publicitate…

Suntem mai proști decât ne credem, dar ne și cam place

ignoranta

Oamenii sunt mai puțin înclinați să caute informații după ce află că se înșală, deoarece le place să se simtă bine, nu incompetenți. În plus, când li se confirmă părerile, chiar false, creierul lor secretă dopamină și se simt ca atunci când fac sex sau mănâncă ciocolată.

A venit toamna, acoperă-mi gresia cu niște antiderapant

placi

Robert Negoiță, iubitorul primar al sectorului 3, a lipit bucățele de material antiderapant pe plăcile de gresie de pe Bulevardul Unirii – pe care a dat 10 milioane de euro – ca să nu-și rupă trecătorii picioarele când merg să-și plătească impozitele.

Ce bucurie aș vrea eu să-mi facă Volksbank

bucurie

Banca pe care au dat-o mii de clienți în judecată oferă trei „lozuri” de câte 1000 de euro pentru satisfacerea unor bucurii omenești. Bucuria mea de client ar fi să-mi achit mai repede creditul la ei și să nu-i mai calc pragul niciodată.