Traducătoria de limbi străine, secția iberică

Generația șpăguitorilor la BAC intră pe o piață a muncii deja fezandată pentru ei - cum a tradus o duduie cuvintele spaniole la o degustare de vinuri.

jamonAm fost aseară la Institutul Cervantes la o degustare de vinuri spaniole, care vor să intre pe piața românească. Nu vă pot spune despre vinuri, că oricum nu mă pricep, și nu le-am degustat pe toate ca să pot face o ierarhie. Judecând după cum le-a prezentat degustătorul s-ar zice că sunt minunate. Dat fiind că era cald am degustat două soiuri albe, am gustat niște brânză de-a lor și câteva feliuțe de jamon făcut din porc iberic, intens lăudat de producător. Delicatese carevasăzică.

Mucegaiul de pe brânză, însă, a fost duduia care a tradus discursurile de prezentare ale producătorilor de vinuri spaniole, care s-au perindat la microfonul sălii și ne-au povestit despre „bodegile” lor din diverse regiuni ale Spaniei. Bodega înțeleg că înseamnă cramă, dar duduia traducătoreasă i-a lăsat pe toți în bodegile lor și a pretins că traduce cu frenezie ce zic spaniolii.

Au fost multe cuvinte netraduse, practic femeia băga la patru cuvinte românești și unul spaniol (noroc că eram toți de gintă latină acolo și n-a rămas nimeni neînțeles), dar un cuvânt anume a stârnit hohote în sală. Spaniolul venise cu un slide de prezentare și la un moment dat ne-a spus „mirando el mapa” ca să vedem unde anume e poziționată „bodega” lui. Duduia a tradus rapid: „mirați-vă la hartă”, ceea ce noi, evident, am executat 😉 Au urmat și alte perle, dar uite că nu mi le-am notat ca să vi le spun. Însă am plecat de acolo cu gândul la fătuca aia care declara după BAC că se gândește la o carieră în traducătoria de limbi străine sau chiar în media. Păi după cum se vede traducătoria e deja pregătită pentru noul val. Vin să fie, că în rest ne-om înțelege noi cumva! 😉

*Traducătoria e pe la secunda 37 din înregistrarea de mai jos. Dar merită văzute toate exemplarele de acolo, că sunt niște bijuterii de înțelepciune 😉

Etichete: , , ,

14 comentarii la “Traducătoria de limbi străine, secția iberică” Subscribe

  1. Raluca 12/07/2013 at 10:42 #

    Era sa zic „vai de capul lor!”, dar de fapt e vai de capul nostru, al celor care au luat bac-ul mult inaintea lor…

  2. eftimie 12/07/2013 at 13:03 #

    Pariez două şaorme că tipul ăla de pe plajă care spunea că seminţele „acelaşi gust are” indiferent dacă ia sau nu ia bacul este un actor plătit. De fapt patru şaorme, să prânzim cu toţii.

  3. eftimie 12/07/2013 at 13:10 #

    Scuze, toţi sunt actori plătiţi. Dacă se inventează perle de bac de ce nu s-ar inventa şi picaţi de bac. Movin on.

    • Dollo 12/07/2013 at 13:24 #

      credibilitatea presei s-a dus deci dracu pe-o șhaorma 😉

  4. Fluieratorul 12/07/2013 at 18:02 #

    Ei, ca un fluent si exersat in engleza, franceza si spaniola ce ma aflu, am incercat de multe ori sa maninc o pita suplimentara in traducatorie. In ultimii 20 de ani. Nu s-a putut. Ati ghicit! N-am avut patalamale corespunzatoare, ca am de inginerie, nu de limbi… Nu va spun ce discutii am ori de cite ori se trezeste cite cineva sa ma recruteze pentru vreun birou de traduceri, ca e prea trist.

    • traducator 25/07/2013 at 13:01 #

      sa ti trebuiasca patalamale nu e trist. trist e ca unii le au primit pe niste diplome de facultati de limbi straine, fara sa stie nici limba straina, nici limba romana.

  5. dojo 13/07/2013 at 08:08 #

    Ohhhh, jamon. Au astia o carne din asta de-mi ploua-n gura doar cand imi amintesc. Si chorizo … uff … femeie, ce-mi faci? Acu’ balesc la ele 😀

  6. ady 13/07/2013 at 12:45 #

    nu m-am uitat la video si ma refer strict la articol.
    hai sa nu fim rai si sa vedem si cealalta fata a situatiei.
    ca sa faci o astfel de traducere, pe langa a cunoaste foarte bine limba, trebuie sa ai experienta: trebuie sa-l astepti pe vorbitor sa zica ce are de zis, sa tii minte ce a zis el si apoi sa traduci, nu doar exact ci si repede, astfel incat vorbitorul principal sa nu te astepte pe tine, traducator. el este starul in dinscutie, nu traducatorul.
    astfel ca, pentru un traducator fara experienta in d-astea este usor (chiar inerent, as zice eu) sa faca greseli de genul ala, traducand aiurea cuvintele limbii straine cu unele cuvinte ale limbii romane care seamana ca forma (si uneori ca sens). sa nu mai luam in calcul acele situatii in care in limba straina e vorba de un cunvand, iar in romana de traduce cu juma de fraza.
    ca sa nu mai vorbim de evenimentul in sine. care necesita o gama de cuvinte pe care un vorbitor/traducator obisnuit sa nu le stapaneasca. e foarte posibil ca la un eveniment de acest gen, tinut exclusiv in limba rormana, romanul mediu (nu vorbesc de baba Frosa de la Cracautii din Deal) sa nu cunoasca chiar toate cuvintele.
    presupun ca la inceputurile vietii nostre profesionala fiecare am facut greseli. hai sa nu dam cu pietre in altii care le fac pe ale lor.
    intr-o perioada a vietii mele frecam menta pe un forum culinar. erau doamne, plecate de ceva vreme din tara, care foloseau denumirea straina a unor ingrediente sau o romanizau, nu din snobism, nu pentru ca „uitasera limba romana”, ci pentru ca ele nu cunoasteau acel cuvant in limba romana. cand erau in tara nu-l intalnisera, nici ingredientul, nici cuvantul care-l desemneaza.
    e posibil ca asta sa fie situatia (in parte) a unor dintre romanii plecati la munca in strainatate si apoi vin cu „cum se zice la asta”. de unde sa stie cristina (nu-mi amintesc numele exact), fata care o ajuta pe mama in gradina, dintr-un oresel minuscul si cam sarac de provincie si care a plecat acu’ vreo 3 saptamani la munca in spania cum se zice in romana la creveti, languste sau la mai stiu eu ce, cand ea nu a intalnit niciodata asa ceva in propria farfurie in romania, cel mai probabil nu are net, iar la noi in oras cel mai probabil nu gasesti asa ceva de cumparat.
    eu personal am cautat frisca lichida/smanatana pentru frisca de mi-au sarit ochii (si sa plictisit tata sa opreasca si sa porneasca masina) si nu am gasit.
    iar acum 7 ani, intr-un important hipermarket din bucuresti, persoana de la raionul de condimente ma intreba candida „dar sunteti sigura ca exista ghimbir macinat?” daca intrebam de radacina/tubercul, cred ca chema paza sa cheme ambulanta.

  7. Ioana 13/07/2013 at 14:10 #

    Ady, şi pentru un doctor incompetent ai avea tot atâta îngăduinţă, mai ales dacă intri pe mâna lui şi îl şi plăteşti pentru servicii? Dacă mă duc la traducător (sau interpret, în cazul de faţă), la medic, la coafor, la pantofar sau la cofetar, am exact aceleaşi aşteptări în ce priveşte competenţa profesionistului. D-aia e profesionist, ca să-şi facă bine meseria. Nu văd de ce unii (printre care, a propos, mă număr) să fie scutiţi de prezumţia de competenţă şi să fie scuzaţi din aşa-zisele motive invocate de tine, care sunt o insultă pentru orice traducător sau interpret REAL, nu impostor.

    Apreciez înţelegerea de care dai dovadă; este perfect justificată în cazul celor plecaţi în străinătate care se confruntă acolo pentru prima dată cu nişte concepte şi cuvinte noi, însă traducătorul/interpretul este un profesionist EDUCAT, calificat şi care învaţă continuu, situaţia e cu totul alta şi răspunderile la fel. Dacă în loc de o degustare de vinuri era o audiere în instanţă, sau dacă ajungeai în spital într-o ţară a cărei limbă nu o vorbeşti şi soarta ta depindea în mare parte de competenţa interpretului, nu cred că ai fi avut tot atâta indulgenţă faţă de prestaţie.

    Orientativ, iată ce ar trebui să poată face interpretul:

    „Astfel, interpretul trebuie să aibă capacitatea de a reda cu fidelitate şi corectitudine în şi din limba străină în limba română discursurile rostite păstrând tonul şi nivelul
    limbii sursă, fără să adauge sau să omită ceva din discursul sursă. Interpretarea poate fi, în funcţie de împrejurări, simultană sau consecutivă. Pentru desfăşurarea în bune condiţii şi pentru producerea de rezultate de înaltă calitate, interpretul trebuie să cunoască la nivel avansat, scris şi vorbit, limba utilizată şi limba din / în care traduce, trebuie să posede vaste cunoştinţe generale, caracteristice unei persoane cu o educaţie de minim 3 ani de colegiu universitar, să posede un vocabular vast, de la limbajul de specialitate până la limbajul familiar sau argotic, să dispună de
    dinamism şi agilitate intelectuală şi verbală, să aibă solide cunoştinţe de terminologie şi proceduri folosite în situaţia dată şi educaţie, studii şi experienţă de specialitate.” http://www.atr.org.ro/Ce_este_traducatorul.pdf

    Am ales această referinţă fiindcă era la îndemână. Standardul în domeniu este SR-EN 15038, dar nu am cum să copiez din el. Oricum, sper să se înţeleagă că indulgenţa prost plasată nu face decât să dăuneze şi să perpetueze ideea că merge şi aşa, merge oricum, toată lumea e aptă să facă meserii de care nu are habar. Şi aşa o să ajungem cu toţii să ne tratăm dinţii la bărbier sau la fierarul satului, ca pe vremuri.

    • Ady 13/07/2013 at 15:15 #

      nu stiu in ce masura voi avea ingaduinta pentru un medic care a gresit un diagnostic. de asta prefer sa ma duc la medici cu experienta. sper eu ca-s mai putine sanse sa greaseasca.
      si sunt o gramada de cazuri in care somitati medicale au facut uneori greseli care au costat viata unor oameni. asta nu i-a facut, la modul general vorbind, mai putin buni.
      suntem oameni si gresim.
      iar pentru un rezultat de inalta calitate este necesara experienta. in orice domeniu. asa cred eu.

      in cazul asta de ce n-am da vina pe organizatori. care au preferat un interpret fara experienta, in locul unuia cu experienta, care nu ar fi facut atatea greseli (sau niciuna), dar ar fi avut un tarif mai mare. suntem siguri ca tipa aia chiar avea calificarea aia (acreditari, sau ce-o mai trebui sa lucrezi ca interpret). numa’ intreb. asa, de amorul conversatiei si ca am chef sa fiu gica-contra. 🙂

    • Eliana 14/07/2013 at 06:28 #

      Ca sa nu mai vorbim de faptul ca atunci cand te angajezi sa faci interpretariat – ca bun profesionist – te interesezi de domeniul pe care vei traduce, o data ce ti se comunica, te pregatesti aruncand macar un ochi pe niste glosare specializate.

  8. Ioana 13/07/2013 at 15:26 #

    Asta poţi să-i întrebi pe organizatori. Eu ţi-am dat doar câteva motive pentru care lipsa de calitate nu trebuie tolerată şi cu atât mai puţin justificată de utilizatorii/beneficiarii serviciului, oricare ar fi acesta.

  9. West 15/07/2013 at 10:08 #

    E plină lumea de traducători și interpreți din ăștia amețiți precum duduia cu „mirați-vă la hartă”. Ar fi haios, dacă nu ar fi trist. Vorba aia, la fotbal, la politică și la traduceri se pricepe toată lumea. Sau nu.

    • Ioana Branea 02/08/2013 at 10:01 #

      Total de acord.

      https://www.youtube.com/watch?v=opW6wUa37Vo

Lasă un comentariu

Anunță-mă prin email când apar comentarii noi.
Te poti abona si fara sa comentezi.

Oldies but goldies

Cât ne costă să „stârpim” prostituția și cât am câștiga dacă am legaliza-o

ashley

Statul a cheltuit un milion de lei și doi ani de anchete ca să descopere că prostituția se face și prin mica publicitate. Printre „proxeneți” – o femeie de serviciu care cumpăra prezervative la un salon de masaj, o studentă care-i organiza agenda unei fete, un ziar de mică publicitate…

Învățăm greu, mimăm mult și uităm repede

iohannis

Săptămâna trecută, după 25 de ani de tergiversări, dosarul Revoluției s-a închis, fără să fie cineva pedepsit și fără să știm vinovații. Dar asta e deja istorie, acum ne arde incendiul din club, de data asta va fi altfel, acum au murit tineri nevinovați pentru profitul unora, nu pentru democrație și alte abureli.

Dumnezeu preferă proștii

catedrala

A te mai opune acum Catedralei Neamului echivalează cu a cere demolarea Casei Poporului. Istoria ne arată că în 25 de ani nu am învățat valoarea prevenției în tratarea bolilor, nici a dezbaterii publice în luarea deciziilor.

Când și de ce s-au dat ultimele amnistii în Europa

oug_gratiere-curcan

De la Ceaușescu, în 1988, care voia să fie iubit, la Vaclav Klaus, în 2013, care a vrut să scape niște corupți, Europa a trecut prin mai multe aministii și grațieri colective. Președinții care le-au dat nu s-au bucurat, însă, de simpatia populară.

Ce înseamnă să fii cioban

cioban

În pofida unei potenţe proverbiale, datorată chipurile cărnii de oaie, ciobanii nu mai au căutare la fete, iar o viaţă de celibat şi mizerie la oi nu mai e pe placul tinerilor.

Prezență inedită a lui Budha la răstignirea lui Iisus la București

soldati-jandarmi

Un Pilat din Pont grăsuț și chel a stârnit polemici în rândul audienței de la răstignirea lui Iisus – ediția 2014