Badea Cârțan aduce tricouri din Italia

Badea Cârțan a fost la Roma, a dormit la baza columnei lui Traian, și tot ce i-a putut aduce ghidului de la muzeul din Cârțișoara a fost un tricou pe care scrie Italia ;)

muzeograf-cartan

Stăteam deja de aproape un sfert de oră în fața porții, într-un soare prea fierbinte pentru ora 10.00, chiar și la poalele Transfăgărășanului. Muzeul „unui mare român” a.k.a Badea Cârțan din Cârțișoara, era deja asaltat de turiști nedumeriți că poarta e încuiată, deși programul zicea altceva. O mașină cu număr de Galați stătea în poartă, cu o mamă și un copil nerăbdător, un cuplu de pensionari venise taman din București. La fel și noi. Toți o plictisisem deja pe vânzătoarea de la magazinul sătesc de peste drum cu întrebări de orășeni grăbiți: dar când vine cineva să deschidă muzeul? Dar unde stă muzeograful? Mai vine azi la serviciu sau plecăm?

muzeu-cartan

Într-un târziu trage în față un Renault obosit, cu număr de Germania și un far spart, din care coboară doi bărbați. Gata, ne-am zis, au început să vină și turiștii străini. Unul avea tricou pe care scria Italia, dar s-a dovedit ulterior că în buzunar avea și cheile de la muzeu. El era! Ne-am bulucit toți după el, pe cărarea flancată de trandafiri înfloriți, și după ce ne-a luat scurt le toți câte 3,5 lei de căciulă a dat drumul la discursul de prezentare.

Cum Badea Cârțan a fost un mare român, patriot, care a mers pe jos până la Roma, unde a dormit ca tot românul rupt în fund lângă columna lui Traian, de au scris a doua zi ziarele din peninsulă că „un dac a coborât de pe columnă”, și cum a rupt el nenumărate perechi de opinci (că a ajuns și prin Egipt după ce a epuizat Europa), din care una supraviețuitoare poate fi văzută în vitrina cu costumul popular. Cum a ajuns el și la curtea împăratului Austro-Ungariei ca să-i spună că românii sunt asupriți în Transilvania, cum făcea contrabandă cu cărți românești din Țara Românească, unde românii erau liberi și cum a fost în final îngropat la Sinaia, în pământ liber, că n-a apucat să supraviețuiască unirii și eliberării Ardealului.

placa-cartan

tableta-cartancamera-cartanPe scurt, Badea Cârțan a fost un cioban globe trotter în permanentă căutare a libertății, deschizător al drumurilor pe care românii chiar dacă au devenit liberi între timp, continuă să le facă în căutare de muncă. Muzeograful însuși  părea genul ăla de băiat aflat între două deplasări în Italia, la muncă, unde strânge bani ca să-și deschidă o pensiune în satul natal. La fel ca și vecina lui tanti Mariana, gazda la care am stat o noapte după ce am coborât de pe Transfăgărășan și n-am mai avut putere și opinci ca să ajungem până în Sibiu.

Pe tanti Mariana o găsiți chiar la șosea, vis a vis de muzeu, pe ghidul cu tricou de Italia, dacă aveți noroc, îl găsiți în muzeu. Dacă nu, așteptați-l, că vine el 😉

– Dar și dumneavoastră ați fost până în Italia pe jos? îl întreb eu râzând, cu ochii spre tricoul lui

– A, ăsta e de la Badea Cârțan!, mi-o întoarce el mucalit.

Omul era policalificat. Cât am mai vizitat noi anexele muzeului el a derulat furtunul de pompieri din fundul curții și s-a apucat să ude trandafirii.

– Dar nu e prea cald acum pentru asta? îl întreb la plecare.

– Nu e, doamnă, că ăștia sunt învățați! îmi replică el.

 

Etichete: , , , , , ,

6 comentarii la “Badea Cârțan aduce tricouri din Italia” Subscribe

  1. Niki 10/08/2013 at 12:56 #

    Vesnicie, TESA e numele tau!

  2. Frobenius 11/08/2013 at 11:27 #

    Faptul ca inca mai exista acea casa-muzeu (si altele asemenea, nu excesiv de multe) este de remarcat. „Piata” isi spune cuvintul si acolo. Cind „ghidul” isi va gasi altceva mai „eficient” de facut… urmeaza lacatul.
    Dintre cei multi bautori de bere care trec vara pe acea sosea oare citi saliveaza la brandul „badea Cirtan”? Pune pe gard un banner cu „Radler Cirtan, rustic lounge, pizza & grill” si o sa ai nevoie si de o parcare alaturi.

  3. ampersand 12/08/2013 at 08:00 #

    Hahaha, ce fain, „tableta” aia – tăbliţă, de fapt – am găsit, când eram copil, una-n pod la bunică-mea, era a ei, de când fusese şcolăriţă, mi-a spus că-i din ardezie.

  4. Xanaxdoo 12/08/2013 at 09:57 #

    Nu pricep, trecerea in „nefiinta” nu mai are acceptul BOR? Acum toti trecem in „vesnicie”?
    Sau mai e o sansa, sa trecem in „nemurire”, dar numai daca donam pentru Catedrala?

    • Dollo 12/08/2013 at 14:06 #

      Nefiinţa nu se mai poartă, nu poţi să faci fapte bune în veaţă şi să ajungi o nefiinţă, unde mai e răsplata?

  5. policalificare 13/08/2013 at 09:26 #

    banuiesc ca ‘policalificatul’ ala mai ‘lucra’ si la militie si mai conducea si autocare cu turisti, toate facindu-le cu acelasi ‘profesionalism’ de care a dat dovada ca ‘muzeograf’.

Lasă un comentariu

Oldies but goldies

Jurnalul unei pisici de garsonieră

toshiba cu bile

Best of #pisicaToshiba 2017, foto, video și cugetări adânci 😉

Prezență inedită a lui Budha la răstignirea lui Iisus la București

soldati-jandarmi

Un Pilat din Pont grăsuț și chel a stârnit polemici în rândul audienței de la răstignirea lui Iisus – ediția 2014

USR, mai bine nu se poate

candidati-scena

Am fost la congresul USR ca să-i cunosc mai bine pe oamenii pe care-i susțin. Am vrut să înțeleg de ce Nicușor Dan ține cu dinții și de progresiști și de conservatori, și cum s-a tranșat soarta partidului prin alegerea celor mai buni 21 de oameni care să-l conducă.

Skopje, Macedonia: sărăcie și statui pe datorie

Prometeu, turiștii și clădirea parlamentului în plan secund

Premierul macedonean ia credite externe ca să clădească identitatea națională cu statui și clădiri impozante, în timp ce țara are 30% șomeri, iar oamenii emigrează ca să trăiască mai bine.

Când și de ce s-au dat ultimele amnistii în Europa

oug_gratiere-curcan

De la Ceaușescu, în 1988, care voia să fie iubit, la Vaclav Klaus, în 2013, care a vrut să scape niște corupți, Europa a trecut prin mai multe aministii și grațieri colective. Președinții care le-au dat nu s-au bucurat, însă, de simpatia populară.

O masă cinstită la cea mai umană închisoare din lume

curte

Halden este cea mai nouă închisoare din Norvegia, a costat 250 de milioane de dolari și le oferă deținuților condiții de viață ca în libertate